Criza vârstei de mijloc
Provocări și perspective
Ești de acord, probabil, cu faptul că cei aflați la vârsta de mijloc vor trece inevitabil printr-o anume criză. Însă aceasta nu înseamnă, dacă te afli în perioada vârstei de mijloc și constați că nu treci printr-o criză, că nu ești un om normal. |
18.00 16.20 RON (Stoc 0)
Indisponibil
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Totuși, mă îndoiesc că un om poate trăi la vârsta a doua fără a avea momente de reflecție serioasă. Această reflecție urmează să aducă la suprafață anumite sentimente dureroase legate de îmbătrânire și de moarte, trezind veșnicele întrebări despre sensul și scopul vieții. Sunt viața ta, căsătoria ta și familia ta ceea ce ți-ai dorit să fie? Sau amâni ameliorarea lor pentru un indefinit mâine? Felul în care răspunzi acestor meditații se va face neîndoielnic simțit în viața familiei tale. Dacă vrei să evoluezi și să-ți îmbunătățești viața de familie, indiferent cât de bună este deja, pentru a face din experiența vârstei de mijloc o cale de intrare într-un mod de viață mai mulțumitor, atunci această carte ți se adresează ție, chiar dacă în clipa de față nu trăiești în mod conștient nici o criză. •Pr. Filoteu Faros |
Cuprins:
Prolog 1. CRIZA VÂRSTEI DE MIJLOC Cauzele crizei vârstei de mijloc Factorii biologici nu sunt determinanți Modificarea obiectivelor profesionale Familia creștină și lumea Nu „din această lume” Un potențial conflict creator Retrospective și perspective 2. CAUZELE CULTURALE CARE CONTRIBUIE LA GENERAREA CRIZEI Nu „din lume”, dar sub influențele lumii Presiunea de a ne demonstra valoarea Deformări și evadări Întrebările vârstei de mijloc 3. CÃSÃTORIA ȘI FAMILIA ÎN PERIOADA VÂRSTEI DE MIJLOC Unde se află mariajul tău? Ce se întâmplă cu copiii Limitările rolului parental Ce facem cu „vechile plăci” Ajutor în vederea reflecției și rugăciunii 4. SPECTRUL ÎMBÃTRÂNIRII ȘI AL MORȚII Enigma timpului Trauma îmbătrânirii Familiarizarea cu moartea Orientare spre viitor în locul speranței pentru viitor 5. CRIZA SENSULUI VIEȚII Perioada de melancolie Nevoia de sens Dumnezeu ne vorbește prin glasul nenorocirilor Judecata privitoare la Pronia dumnezeiască Credința în Pronia dumnezeiască 6. DEZVOLTAREA ÎN LIBERTATE Trecerea la stadiul următor Un mod de viață în acord cu credința noastră Folosirea resurselor Bisericii 7. RESPECT FAȚÃ DE SINE ȘI FAȚÃ DE CEILALȚI Începem cu respectul față de noi înșine Respect față de soț sau soție Respect pentru copiii noștri |
Fragment:
1. CRIZA VÂRSTEI DE MIJLOC Cauzele crizei vârstei de mijloc Isidor a acceptat cu inimă grea o întâlnire cu psihoterapeutul soției sale. Știa motivul pentru care soția ceruse ajutorul psihoterapeutului și de ce acela dorise să-l întâlnească. Intrase în biroul său, strângând din dinți – fapt ce arăta că hotărârea fusese luată și nimic nu l-ar fi putut determina să-și schimbe decizia. „Este o femeie cumsecade și o mamă bună”, i-a spus psihoterapeutului, „dar eu trebuie să fac ceea ce m-am hotărât să fac.” „Vrei divorțul”, i-a spus psihoterapeutul, ajutându-l să-și spună păsul. „Da”, i-a răspuns. „De câțiva ani această relație nu-mi mai aduce nici o satisfacție. Nu o interesează ceea ce mă preocupă pe mine. Trebuie să fac ceva acum, până nu e prea târziu.” „Soția ta recunoaște că nu a fost foarte atentă cu tine și este dispusă să se schimbe”, i-a spus psihoterapeutul. „Știu”, i-a răspuns Isidor, „dar acum este prea târziu. Indiferent cine va fi rănit – soția, fiul, mama aflată la o vârstă înaintată –, eu trebuie să-mi duc la capăt hotărârea și acest lucru trebuie să-l fac acum.” Ce l-a adus pe Isidor – un om de afaceri prosper – la această decizie disperată? Există destui factori. Fiul său de 19 ani, revoltat pe toată durata adolescenței, nu răspunde așteptărilor tatălui. Dar este neîndoielnic și faptul că Isidor a ajuns la momentul de răscruce al vârstei a doua. Erato este un caz special. A ajuns la vârsta la care atunci când ajunsese și mama sa era socotită bătrână, și Erato resimte același lucru. Fiul ei cel mai mic se află în primul an de facultate, iar ceilalți doi copii sunt la casele lor. Erato a fost mereu sensibilă, dar în ultima vreme a devenit ultrasensibilă. Copiii se simt stânjeniți, pentru că le cere din ce în ce mai multe, în vreme ce ei încearcă să-și vadă de viața lor. Căsătoria cu Zenon n-a fost niciodată o companie prea plăcută. Acum Zenon e singurul care a mai rămas într-o casă ce într-o vreme fremăta de viață mulțumită prezenței active a copiilor. Zenon găsește permanent motive să rămână din ce în ce mai mult la serviciu. Asemenea copiilor, suferă și el din cauza acuzelor și pretențiilor lui Erato. Dincolo de capriciile și protestele ei, Erato este o femeie speriată. Cine mai dorește o femeie la vârsta a doua, al cărei singur viitor este îmbătrânirea, care devine din ce în ce mai puțin utilă și – lucrul de care îi este teamă – mai puțin dorită? Într-un moment de sinceritate față de o veche prietenă a mărturisit că suferă de depresie și că o bântuie multe gânduri bolnăvicioase legate de moarte. Factorii biologici nu sunt determinanți Am descris doi oameni care trec printr-o foarte serioasă criză proprie vârstei a doua. Dacă te apropii de vârsta de mijloc sau te afli la această vârstă, poate că și tu ești cuprins de asemenea neliniști. Ce este în fond criza vârstei de mijloc? Ce anume o provoacă? Trec prin ea toți oamenii care ajung la această vârstă? Dacă ești femeie, știi că, în cazul în care vei trăi suficient de mult, o să treci prin menopauză și o să se petreacă cu tine câteva schimbări biologice care îți vor retrage șansa de a mai concepe vreodată. Dacă ești bărbat, ai auzit probabil de andropauză. Tatăl tău nu cunoaște pesemne termenul, chiar dacă și pe vremea lui oamenii treceau prin ceea ce ne descrie acest termen acum. Poate că în zilele noastre se acordă din ce în ce mai multă importanță andropauzei. În cazul femeilor e evident că menopauza este determinată de factori biologici. Unii au susținut că există un factor biologic și în cazul schimbării de viață masculine, poate de o mai mică importanță, dar acest lucru nu a fost constatat clinic. Cu toate acestea, nu factorii biologici sunt problema fundamentală a crizei vârstei de mijloc. Spre exemplu, nu depresia, ci bufeurile de căldură caracterizează menopauza femeii. Și totuși, reacția psihologică a unei femei cu bufeuri poate provoca o criză. În pofida eventualelor modificări hormonale la bărbați, singurele elemente concrete referitoare la criza vârstei de mijloc sunt psihologice și spirituale. Unii pretind că nu există andropauză, ci doar criza vârstei de mijloc, pe care o descriu ca pe o răscruce psihologică, ce poate funcționa pozitiv. Modificările somatice, precum ridurile epidermei, căderea părului, lipsa de suplețe a trupului, însoțite de pierderea tinereții, cu toate că au un temei biologic, au, cu precădere, o înrâurire psihologică asupra omului vârstei a doua, care este determinată de sistemul său de valori. Care este natura crizei psihologice? În realitate, este o criză referitoare la valorificarea și estimarea vieții, care este de natură spirituală. Este o criză a valorilor. Pentru o înțelegere adecvată a acestei crize există opinia că aceasta nu este decât o altă perioadă de adolescență. Întrebările legate de sensul vieții care te-au chinuit în adolescență pot reveni în perioada vârstei de mijloc. Ne punem întrebările inevitabile privitoare la identitatea, destinația și scopul vieții noastre. În adolescență conștientizăm acut individualitatea, singurătatea în procesul pierderii legăturilor cu familia noastră, și aceasta poate fio experiență traumatizantă. Acest sentiment al solitudinii poate reveni în perioada vârstei de mijloc și poate fi la fel de traumatizant. La vârsta adolescenței am trăit sentimentul de vinovăție pentru starea noastră de decădere, în timp ce fanteziile și sentimentele care scapă controlului păreau să ne pervertească. La vârsta de mijloc putem retrăi un repetat simțământ de autodispreț, chiar și de ură față de persoana noastră. În aceeași familie copiii la vârsta adolescenței și părinții de vârsta a doua pot trăi aceeași agonie privitoare la identitatea lor. Un factor care poate accelera criza vârstei de mijloc este schimbarea relației dintre părinți și copii. Limitările pe care părinții le-au simțit în perioada când copiii erau mici acum pot ajunge să li se pară insurmontabile. Visele pe care le-au avut pentru copiii lor pot deveni spaime, deoarece îi văd sub influența schimbărilor dramatice petrecute în epoca noastră. Simt că nu se mai pot baza pe vechile concepții și pe rețetele de altădată. Chiar dacă societatea îi socotește responsabili față de copii, adesea influența asupra acestora este foarte limitată. Ca părinți mai tineri nu este exclus să-și fi exprimat față de copii acordul sau dezacordul cu privire la faptele lor. Dar când s-au petrecut mai târziu unele dintre aceste fapte inadmisibile nu au avut puterea de a le împiedica. În orice caz, puterea pe care o pot avea asupra copiilor trebuie folosită cu multă prudență. Desigur, părinții adolescenților trebuie să se opună când copiii lor nu respectă valorile pe care ei le-au insuflat acestora, dar s-ar cuveni să știe că opoziția excesivă împiedică progresul, iar cea insuficientă permite schimbări ale căror urmări nu pot fi calculate. Ce înseamnă „excesiv” și ce înseamnă „insuficient” sunt întrebări care îi frământă pe părinți. De altfel, este foarte probabil ca valorile pe care au încercat să le transmită copiilor lor să nu fie autentice. Modificarea obiectivelor profesionale Un alt factor care contribuie la provocarea crizei vârstei de mijloc îl reprezintă obiectivele profesionale pe care ni le-am propus în prima jumătate a vieții. Cum îți poți determina valoarea, reușita sau ratarea? Dacă ești un om de afaceri, nu este exclus să-ți fi însușit sistemul de valori al lumii oamenilor de afaceri pe temeiul căruia îți apreciezi valoarea. Ca părinte și soț ce criterii folosești pentru a vedea dacă ești un tată bun, o mamă bună sau un soț bun? Perioada vârstei de mijloc poate fi o etapă foarte dificilă dacă ai probleme referitoare la criteriile folosite în vederea autoevaluării. Întrucât putem vedea mai clar limitele pe care le vom avea de întâmpinat în viitor, suntem nesiguri cât privește faptul dacă vom reuși sau nu. Până de curând poate că îți era ușor să amâni unele întrebări referitoare la sensul și scopul vieții tale. Dacă erai în ordine ca om de afaceri sau ca părinte, era îndeajuns spre a continua. Dar în ultima jumătate a vieții poate deveni foarte dificil să-ți risipești energia spre împlinirea năzuințelor tale mai vechi. Putem înțelege de ce alcoolul și stupefiantele se consumă ca o reacție în fața nemulțumirilor pe care le trăim față de noi înșine. O relație extraconjugală se prezintă la fel de atrăgătoare. Cei care cedează ispitei evadărilor caută o explicație rațională pentru motivele invocate. Cauza este tensiune a de la serviciu, lipsa de sprijin din partea familiei sau nevoia de companie – spun ei. Arareori se întâmplă să auzim din partea unora ca aceștia o explicație plauzibilă: „Încerc să evadez din fața perspectivei îmbătrânirii, a morții sau a constatării că sunt un om ratat.” În perioada vârstei de mijloc nu avem nevoie să ne consumăm energia pentru a ne afirma în lumea adulților. Obiectivele noastre din cea de-a doua parte a vieții nu sunt atât de concrete precum au fost anterior. O excep- Pag. 9 – 15 |