Adevăr Divin
100 de metode simple prin care puteți preveni boala Alzheimer și tulburările de memorie asociate vârstei
| Cei mai mulți dintre noi cred că sunt foarte puține măsuri de prevenție sau chiar că nu este nimic de făcut pentru a evita boala Alzheimer. Oamenii de știință ne demonstrează însă că lucrurile nu mai stau așa. De fapt, cercetători renumiți din acest domeniu știu în prezent că cea mai bună soluție pe care o avem la îndemână sau, poate, chiar singura noastră speranță în lupta împotriva bolii Alzheimer este aceea de a preveni instalarea ei. |
37.00 27.75 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
După ce renumita autoare de bestselleruri Jean Carper a descoperit că este purtătoarea genei care o face susceptibilă de a dezvolta boala Alzheimer, s-a hotărât să găsească toate dovezile științifice recente în sprijinul evitării acestei boli, care face ravagii în întreaga lume. Ea a descoperit astfel 100 de modalități extrem de simple, testate științific, prin care putem reduce la minimum posibilitatea de a cădea victime bolii Alzheimer, declinului memoriei și altor forme de demență. Știați că vitamina B12 are un rol important în a împiedica deteriorarea creierului? Că sucul de mere are aceleași efecte favorabile ca unul dintre medicamentele folosite în boala Alzheimer? Că navigarea pe Internet întărește celulele creierului și le împiedică să îmbătrânească? Sau că infecțiile banale și o substanță folosită pe scară largă pentru anestezia generală pot declanșa boala Alzheimer? Ori că meditația favorizează dezvoltarea de noi neuroni? Și că exercițiile fizice au rol benefic pentru creierul nostru? Este de ajuns să luați fie și numai câteva măsuri preventive, pentru a evita cât mai mult posibil instalarea bolii Alzheimer și a vă schimba astfel în bine viitorul. Dacă reușiți să amânați fie și cu cinci ani declanșarea bolii, reduceți deja la jumătate posibilitatea instalării ei. Amânați cu zece ani "întâlnirea“ cu boala Alzheimer și veți avea toate șansele să trăiți până la o vârstă înaintată, fără să fi avut de suferit de pe urma ei. Cartea lui Jean Carper vă va schimba atitudinea față de această boală și vă va oferi niște răspunsuri surprinzătoare în privința sănătății creierului, ajutându-;vă să nu vă confruntați cu această boală necruțătoare. |
Cuprins:
Mulțumiri ... 9 Centre de cercetare specializate în studiul bolii Alzheimer ... 325 Notă privind bibliografia științifică ... 329 Index ... 331 |
Fragment:
CAPITOLUL 1 Adoptați o atitudine inteligentă față de alcool CREIERUL AGREEAZÃ O CANTITATE MICA DE ALCOOL, însă nu mai mult decât atât. Foarte multe studii demonstrează că persoanele care consumă moderat băuturi alcoolice sunt mai puțin predispuse să dezvolte boala Alzheimer. Cercetările recente ale experților de la Baptist Medical Center, din cadrul Wake Forest University, au arătat că vârstnicii care consumă între 8 și 14 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână – unul sau două pahare (sticle de bere) pe zi – prezintă un risc de instalare a demenței cu 37% mai scăzut decât cei care nu beau deloc alcool. Însă vestea rea este: trecerea în categoria alcoolicilor – a celor care beau mai mult de 14 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână – dublează pericolul dezvoltării demenței, în comparație cu abstinenții. Specialiștii de la UCLA (University of California, Los Angeles) au observat că ingestia unor cantități mari de alcool duce la apariția bolii Alzheimer cu doi sau trei ani mai devreme. Cât despre alcoolicii purtători ai genei ApoE4, care predispune la Alzheimer, aceștia se pot aștepta la instalarea demenței cu 4-6 ani mai repede. În plus, Framingham Heart Study, un studiu extins asupra stării de sănătate a populației, desfășurat timp de mai multe decenii, a adus dovezi că abuzul de alcool (consumul a peste 14 pahare de băuturi alcoolice pe săptămână) duce la atrofia ariilor corticale care coordonează memoria. Medicii englezi, autori ai unor articole din British Journal of Psychiatry, au avertizat recent că alcoolismul unor persoane vârstnice a creat o „epidemie silențioasă” de demență asociată consumului de alcool, care este răspunzătoare pentru nu mai puțin de 10% din toate cazurile de demență. Chiar și adulții care au obiceiul să bea ocazional sau moderat, dar care participă din când în când la un „chef« se confruntă cu un risc sporit de demență. Un studiu finlandez a dovedit că persoanele adulte care, la vârsta mijlocie, luau parte la petreceri cel puțin o dată pe lună – consumând, de exemplu, peste cinci sticle de bere sau o sticlă de vin la un singur „chef« – prezentau un pericol de trei ori mai mare de a dezvolta demență, inclusiv de tip Alzheimer, peste aproximativ 25 de ani. Pierderea cunoștinței din cauza abuzului de alcool, cel puțin de două ori într-un an, sporește de zece ori riscul instalării demenței. Pe de altă parte, un cocktail sau un pahar de vin zilnic pot contribui la amânarea bolii. Cercetarea a stabilit că alcoolul este antiinflamator (inflamația accelerând maladia Alzheimer) și ajută la creșterea nivelului de colesterol „bun« HDL, ceea ce ajută la ținerea demenței la distanță. Procentul crescut de antioxidanți din vinul roșu îi conferă proprietăți adiționale anti-demență. Acești antioxidanți, printre care și resveratrolul, au activitate anticoagulantă și de relaxare a pereților arteriali, dilatând vasele de sânge și sporind fluxul sangvin, ceea ce ameliorează funcțiile cognitive. De aceea, mulți specialiști recomandă mai degrabă vinul roșu decât pe cel alb, care conține, comparativ, o cantitate mai mică de antioxidanți. (Vezi și „Alegeți vinul, preferabil vinul roșu”, p. 312.) Cum să procedăm? Trebuie să înțelegem că alcoolul, în doze mici, de-a lungul vieții unui adult, pare a fi un protector cerebral, însă cantitățile mari, ingerate dintr-odată, ucid sau afectează grav neuronii, ceea ce duce la o vulnerabilitate crescută în fața disfuncției cognitive și a bolii Alzheimer, după mai multe decenii. Impactul toxic are efect prelungit. Dacă aveți obiceiul de a consuma alcool, sunt recomandate cantități mici sau moderate, sorbite lent, preferabil cu alimente. Acest lucru înseamnă nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei, sau maximum două, în cazul bărbaților. Cantitatea respectivă este echivalentă cu o bere de aproximativ 350 ml, un păhărel de lichior sau circa 150 ml de vin. CAPITOLUL 2 Aveți în vedere folosirea suplimentelor cu acid alfa-lipoic și ALCAR. Aceste două suplimente acționează sinergie pentru reîntinerirea unui creier îmbătrânit DACA AM PUTEA SÃ ALEGEM UN ANTIOXIDANT capabil să asigure o funcție cerebrală satisfăcătoare pe măsură ce îmbătrânim, care ar fi acela? Răspunsul este deja evident pentru cercetătorii de prestigiu de la Linus Pauling Institute, din cadrul Oregon State‚ University. Acidul alfa-lipoic, cunoscut și sub numele de acid lipoic, este cel mai activ antioxidant cunoscut pentru însușirea de a întineri un creier imbătrânit, efectul său fiind observat în cazul animalelor de laborator cu vârste inaintate, după cum afirmă specialistul dr. Tory Hagen, din cadrul institutului, subliniind faptul că acest compus acționează și mai intens în combinație cu suplimentul acetil-L-carni-tină (ALCAR). Dr. Hagen a inițiat studiul acidului alfa-lipoic și a suplimentului ALCAR împreună cu profesorul de biochimie dr. Bruce Ames, de la University of California, Berkeley, care are în prezent 80 de ani. Dr. Ames a descoperit ALCAR prin anii ‚90, remediul fiind comercializat în Italia ca un supliment „pentru creșterea acuității mentale”, Cercetarea inovatoare întreprinsă de cei doi experți a arătat că șoarecii de laborator, cu vârste înaintate și apatici, deveneau la fel de activi din punct de vedere fizic și cognitiv ca și șoarecii care aveau jumătate din vârsta lor, după câteva săptămâni în care primeau ALCAR și acid alfa-lipoic. „La fel ca un om de 75 de ani, având energia unuia de 40 de ani”, afirmă dr. Ames. El explică astfel acest fapt: neuronii necesită acetil-L-carnitină ca pe un carburant, cu rolul de a menține micile generatoare de energie, numite mitocondrii, în stare de funcționare. Pe măsură ce îmbătrânim, sintetizăm cu 50% mai puțină acetil-L-carnitină. În lipsa combustibilului, „fabricile” de energie celulară devin disfuncționale, ceea ce duce la o comunicare interneuronală dezorganizată, incoerentă. Tulburarea funcției mitocondriilor, la nivelul sinapselor neuronale, este unul dintre indiciile biochimice care apar. precoce în cursul instalării bolii Alzheimer, după cum a evidențiat cercetarea recentă. Creșterea nivelului de acetil-L-carnitină în neuroni contribuie la revitalizarea funcțiilor mitocondriale, având un impact puternic asupra energiei globale, fizice și mentale, după cum afirmă dr. Ames. ALCAR a blocat, de asemenea, formarea aglomerărilor neurofibrilare de proteine tau, caracteristice bolii Alzheimer, în cadrul testelor in vitro. Acțiunea principală a acidului alfa-lipoic, la nivel neuronal, este aceea de a apăra generatoarele de energie mitocondriale, protejându-le împotriva atacului neîncetat al radicalilor liberi, care le-ar putea deteriora. Acidul alfa-lipoic este unul dintre puținii compuși antioxidanți cunoscuți care sunt capabili să treacă de bariera hemato-encefalică, apărând creierul de astfel de atacuri nocive. Lipsite de protecția antioxidantă oferită de acidul alfa-lipoic, mitocondriile producătoare de energie tind să aibă un randament scăzut și să își oprească activitatea, lăsând creierul într-o „pană de curent” perpetuă. Dr. Hagen a descoperit și altă modalitate prin care acidul alfa-lipoic pare a preveni și inversa deteriorarea cerebrală: el chelatează (leagă) depozitele de fier, îndepărtându-le astfel din creier. Pe parcursul îmbătrânirii, fierul se acumulează în neuroni, accelerând „stresul oxidativ”, incriminat pentru declinul cognitiv și demență. După ce dr. Hagen a introdus în alimentația șoarecilor bătrâni doze mari de acid alfa-lipoic, timp de doar două săptămâni, depozitele de fier din creierul acestora au scăzut spectaculos, până la nivelul normal, întâlnit la șoarecii tineri de laborator. În cazul oamenilor, s-a observat că acidul alfa-lipoic contribuie și la scăderea tensiunii arteriale, a glicemiei și a trigliceridelor, la normalizarea rezistenței la insulină și la prevenirea neuropatiei diabetice. Unii medici prescriu diabeticilor, în mod obișnuit, 600 mg de acid alfa-lipoic pe zi, în scopul prevenirii complicațiilor acestei boli. Cum să procedăm? Aveți în vedere administrarea unuia sau a ambelor suplimente, pentru stimularea funcțiilor neuronale. Ele sunt comercializate separat sau împreună, în magazinele cu suplimente alimentare și farmacii, sau pot fi comandate online. Dacă veți cumpăra numai ALCAR, asigurați-vă că eticheta menționează acetil-L-carnitină, nu L-carnitină. Atât acidul alfa-lipoic, cât și acetil-L-carnitina sunt considerate sigure, lipsite de risc la dozele zilnice recomandate (200 mg pe zi pentru acidul alfa-lipoic și 500 mg pe zi pentru ALCAR), deși puteți lua și doze mai mici, dacă doriți. Administrarea unor doze mai mari, pentru a trata o problemă medicală, cum este diabetul, se va face doar la recomandarea și sub supravegherea unui medic. University of California, Berkeley, a brevetat un remediu care combină 200 mg de acid alfa-lipoic și 500 mg de acetil-L-carnitină, dozele recomandate de către dr. Ames. Remediul se numește Juvenon și poate fi comandat (http://juvenon.com). Dr. Ames a declarat că toate fondurile provenite din comercializarea produsului sunt donate în scopul testării efectului suplimentului asupra oamenilor. Mai multe companii oferă produse care includ acid alfa-lipoic și ALCAR. CAPITOLUL 3 Obțineți informații în legătură cu anestezia CONFUZIA MENTALÃ NU ESTE CEVA NEOBIȘNUIT atunci când ne trezim din anestezie. De obicei, efectul anesteziei dispare destul de repede, cu toate că uneori poate dura zile, sau chiar săptămâni. Uneori, medicii observă astfel de situații: o pacientă de 65 de ani, după șase luni de la intervenția chirurgicală efectuată la nivelul șoldului, începe să prezinte tulburări de memorie, fiind ulterior diagnosticată cu Alzheimer. Este, oare, doar o coincidență? Sau este posibil ca anestezia să producă, uneori, daune permanente, accelerând instalarea bolii Alzheimer, mai ales în cazul celor susceptibili genetic, sau care sufereau deja de disfuncție cognitivă ușoară, etapa care precede demența? Această posibilitate îi îngrijorează pe unii experți. Dr. Roderic G. Eckenhoff, profesor de anesteziologie la University of Pennsylvania School of Medicine din Philadelphia, afirmă: „Aceste substanțe sunt administrate în fiecare an, mai multor milioane de oameni, ignorându-se cu seninătate posibilitatea ca ele să aibă efecte pe termen lung.” El a observat că animalele de laborator expuse la anestezicele inhalatorii utilizate în mod obișnuit prezintă o rată crescută de distrugere neuronală, mase aglutinate (de beta-amiloid și proteine tau) mai numeroase, cu efect toxic și distructiv, și disfuncție cognitivă pe termen lung, inclusiv tulburări mnezice (de memorie). Dr. Eckenhoff Pag. 27 – 33 |