În practica budismului,
descoperim că toate formațiunile mintale - compasiunea, iubirea, frica,
tristețea și disperarea - sunt organice prin natura lor. Nu trebuie să ne fie
frică de ele, deoarece transformarea este posibilă. Doar prin faptul că ai o
percepție profundă a naturii organice a formațiunilor mintale, devii mult mai
puternic, mult mai calm și mai împăcat. Cu doar un zâmbet și prin respirația
conștientă, poți începe să le transformi.
Dacă simți iritare, depresie sau
disperare, recunoaște prezența lor și practică această mantra: „Draga mea, sunt
aici pentru tine." Ar trebui să vorbești cu depresia sau cu furia ta la
fel cum vorbești cu un copil. O întâmpini cu energia stării de mindfulness și
îi spui cu tandrețe: „Draga mea, știu că ești aici și o să am grijă de
tine", la fel cum i-ai spune unui copil care plânge. Nu este vorba aici de
discriminare sau lipsă de unitate, deoarece ești format din compasiune și
iubire, însă și furia face parte din tine.
Toate trei sunt organice prin natură,
așa că nu trebuie să îți fie frică. Le poți transforma.
Lasă-mă să repet. În practica
meditației budiste, nu ne transformăm într-un câmp de luptă între bine și rău.
Binele trebuie să aibă grijă de rău, la fel cum fratele mai mare are grijă de
fratele mai mic - cu multă tandrețe, în spirit de unitate. Știind acest lucru,
te simți deja foarte împăcat. Perspectiva unității va pune capăt războiului din
tine. Te-ai luptat în trecut și probabil încă lupți; dar este necesar? Nu.
Lupta este inutilă, oprește-o.
Așadar, am grijă de respirația
mea ca și cum ar fi copilul meu. Inspir și las respirația să se desfășoare
natural. Mă bucur de faptul că respirația există. Inspir, știu că inspir.
Expir, știu că expir. Și îi zâmbesc expirației mele. În acest fel poți să
începi practica. Vei simți o mare bucurie imediat și, dacă vei continua un
minut, vei vedea că respirația ta este deja diferită.
Inspir, îmi calmez emoțiile.
Expir, le zâmbesc emoțiilor mele.
Atunci când te simți presat de
emoții puternice, poți exersa astfel. Așază-te astfel încât să ai stabilitate
sau întinde-te. Pe măsură ce respiri, mută-ți atenția către ombilic și către
mișcarea abdomenului tău. Abdomenul se ridică si coboară - urmărește acea
mișcare.
Nu te gândi la nimic. Obiectul
atenției tale este doar mișcarea abdomenului. „Inspir, expir. Inspir, expir."
O emoție puternică este precum
o furtună. Dacă privești un copac în furtună, partea de sus a copacului pare
fragilă, ca și cum s-ar putea rupe în orice moment. Îți este teamă că furtuna
ar putea smulge copacul din rădăcini. Însă atunci când îți îndrepți atenția
către trunchiul copacului, constați că rădăcinile sunt adânc ancorate în pământ
și vezi că va putea să reziste.
Tu ești un copac. În timpul
unei furtuni de emoții, nu ar trebui să stai la nivelul capului sau al inimii,
care reprezintă partea de sus a copacului. Trebuie să părăsești inima, centrul
furtunii, si să te întorci către trunchiul copacului. Trunchiul tău începe la
un centimetru sub ombilic. Concentrează-te pe acea zonă, acordă atenție doar
mișcării abdomenului tău și continuă să respiri. Astfel, vei supraviețui
furtunii emoționale puternice.
Este esențial să înțelegi că o
emoție este pur și simplu ceva care apare, rămâne, iar apoi pleacă. O furtună
vine, rămâne o vreme, iar apoi se îndepărtează. La momentul critic,
amintește-ți că ești mult mai mult decât emoțiile tale. Acesta este un lucru
simplu, pe care toată lumea îl știe, dar poate fi necesar să ți se
reamintească: valorezi mai mult decât emoțiile tale. Mulți oameni nu au idee
cum să își înfrunte emoțiile și suferă din cauza lor. Mulți tineri suferă în
acest fel și consideră că singura modalitate de a opri suferința este
sinuciderea. De ce să mori din cauza unei emoții? |
Adevăr Divin
