Înțelepciunea evurilor

Ce ne pot învăța astăzi toți acești maeștri pe care îi considerăm oamenii cei mai luminați și mai înzestrați spiritual?
Volumul conține pasaje încărcate de înțelepciune, aparținând unora dintre cei mai mari gânditori ai umanității, printre care Iisus, Buddha, Michelangelo, Rumi, Whitman și alții, pe teme diverse precum singurătatea, timpul și pasiunea. Deși au trăit în epoci și culturi diferite, toți aceștia comunică adevăruri universale despre experiențele umane.
Cartea de față nu este despre aprecierea poeziei și a filosofiei, ci mai degrabă despre aplicarea înțelepciunii acestor maeștri în viața noastră de zi
cu zi.

Pitagora, ale cărui scrieri au influențat gândirea lui Platon și Aristotel, a contribuit major atât la dezvoltarea matematicii, cât și a filozofiei raționale occidentale. Blaise Pascal, matematician francez, fizician și filozof al religiei, care a trăit la douăzeci și două de secole după Pitagora, este considerat una dintre mințile științifice originale. El este responsabil pentru invenția seringii, a presei hidraulice și a primului calculator digital. Legea lui Pascal este predată și astăzi la orele de știință din toată lumea.
Luând în considerare înclinațiile științifice, cu domi-nantă în emisfera stângă a creierului, ale acestor doi oameni de știință, recitiți cele două citate ale lor. Pascal: „Toate nenorocirile omului vin din inabilitatea de a sta tăcut, singur într-o încăpere.” Pitagora: „Învață să taci. Lasă-ți mintea liniștită să asculte și să absoarbă.” Amândouă vorbesc despre importanța tăcerii și despre valoarea meditației în viață, chiar dacă ești contabil sau avatar. Ele ne transmit un mesaj valoros despre un mod de a fi în viață, care în general nu este încurajat în cultura noastră: acela că există o valoare enormă în a vă face timp în viață în care să fiți singuri, să stați în tăcere. Dacă vreți să scăpați de suferințele voastre, învățați să stați tăcuți într-o încăpere, singuri, și să meditați.
S-a estimat că o persoană obișnuită are în fiecare zi șaizeci de mii de gânduri diferite. Problema este că avem astăzi aceleași șaizeci de mii de gânduri pe care le-am avut ieri, și mâine le vom repeta din nou. Mințile noastre sunt pline de aceeași sporovăială, zi de zi. Să învățați să tăceți și să meditați implică găsirea unei căi de a intra în spațiile dintre gândurile voastre; sau în abis, după cum îi spun eu. În acest spațiu gol și tăcut dintre gândurile voastre, puteți găsi o senzație de pace totală, într-o sferă care este necunoscută în mod obișnuit. Aici, orice iluzie privitoare la separarea voastră e sfărâmată. Cu toate acestea, dacă aveți șaizeci de mii de gânduri diferite într-o zi, efectiv nu mai există timp disponibil pentru a intra în spațiul dintre gândurile voastre, deoarece acel spațiu nu există.
Cei mai mulți dintre noi au o minte care funcționează la turație maximă și ziua, și noaptea. Gândurile noastre sunt o amestecătură de dialog continuu despre orare, griji financiare, fantezii sexuale, liste de cumpărături, probleme cu draperiile, preocupări legate de copii, planuri de vacanță și așa mai departe, ca un carusel care nu se oprește nicio-dată. Aceste șaizeci de mii de gânduri sunt de obicei despre activități zilnice obișnuite și creează un tipar mental care nu lasă spațiu pentru tăcere.
Acest tipar ne reîntărește convingerea culturală conform căreia toate pauzele în conversație (tăcerea) trebuie umplute repede. Pentru mulți, tăcerea reprezintă o rușine și un defect social. Învățăm, așadar, să intervenim numaidecât pentru a umple aceste spații, indiferent dacă materialul nostru de umplutură are sau nu substanță. Perioadele de tăcere din mașină sau de la cină sunt percepute ca momente jenante, iar cei care stăpânesc arta conversației știu cum să umple acele spații cu zgomot.
La fel stau lucrurile și cu noi; nu avem niciun fel de pregătire în domeniul tăcerii și o privim ca fiind stângace și derutantă. Continuăm, așadar, dialogul interior, la fel ca pe cel exterior. Totuși, în acel loc liniștit, în care mentorul antic Pitagora ne spune să ne lăsăm mintea tăcută să asculte și să absoarbă, acolo va dispărea confuzia și ne vom primi călăuzirea luminată.