Rețete culinare și sfaturi pentru sănătate

pag. 12-13

...sparanghel, gulii, ridichi de lună, ceapă verde, sfeclă roșie - frunze și rădăcină -, dovleac, pepene galben, banane, caise, piersici, napi galbeni, ardei roșii dulci, căpșuni, precum și tomate, smochine, ciuperci, fasole boabe și păstăi, lăstari de soia, lobodă roșie. De asemenea, pe lângă pâine este bine să se consume și cereale crude.
Oamenii de știință americani au descoperit în legume și fructe niște substanțe numite antioxidanți și fitomine (cu un conținut bogat în ioni de sulf), care neutralizează efectul bacteriilor și al virușilor, întârziind îmbătrânirea. Afinele, căpșunile, fragii, prunele, usturoiul, varza creață și spanacul sunt fructele și legumele cele mai sănătoase, ce conțin mari cantități de antioxidanți. Fitomine multe găsim în: soia, usturoi, ceapă, roșii (chiar și ketchup), varză, citrice, pepene galben, mazăre, fasole, ceai negru și verde, spanac, morcovi, varză creață, mere, struguri, țelină, conopidă, vin roșu.
Melatonina este un antioxidant care ajută la eliminarea din organism a toxinelor rezultate din arderi metabolice. Ea se găsește în: fulgi de ovăz, porumb, orez, roșii, banane, care sunt necesare mai ales după vârsta de 45 de ani, când organismul produce mai puțină melatonina.
Clorofila din frunzele verzi are o acțiune puternică împotriva infecțiilor, deci nu trebuie distrusă prin fierberea acestora.
Solul nu trebuie tratat cu îngrășăminte chimice, sintetice, care distrug microorganismele și-l sterilizează. Să se evite consumul legumelor de seră. Acestea, fiind crescute fără lumina și căldura solară, dezvoltă în corp ”energii perverse” aducătoare de boală.
încălzirea la foc distruge alimentele.
Prin încălzirea alimentelor la foc se produce o leucocitoză de digestie, leucocitele concentrându-se în mucoasa intestinului (unde au pătruns fragmentele de alimente denaturate și dezagregate) pentru a distruge proteinele străine de organism. Aceasta duce la lipsa leucocitelor în celelalte organe, ceea ce slăbește rezistența organismului. Soluția este de a începe masa cu alimente crude, care conțin fermenți, putând apoi adăuga și cantități mici de alimente fierte. Un alt inconvenient care apare la consumul de hrană ”omorâtă” prin fierbere și de făină albă este constipația - colonul se moleșește, se lungește și devine un loc de dezvoltare a germenilor patogeni. Ca urmare, se produce degenerarea ficatului și a organelor de excreție, ele nemaiputând neutraliza și elimina toate toxinele formate și pe cele introduse zilnic în corp.
în timpul fierberii este distrusă vitamina C, care are sarcina principală de curățare a sângelui.
Grăsimile suferă cele mai mari prejudicii la încălzire (chiar de la fabricație). Uleiul încălzit favorizează depunerea colesterolului pe artere și provoacă boli ca hipertensiunea arterială, pe când uleiul obținut prin presare la rece (de măsline, porumb) le curăță de depuneri.
Uleiul presat la rece se adaugă în mâncare după ce s-a oprit focul. Cu cât uleiul are mai multe legături nesaturate, cu atât transformările sunt mai mari prin încălzire.
Legumele și fructele se consumă în general crude. Un rol important în procesul de vindecare îl au sucurile de legume și fructe care trec direct în sânge, cruțând energia de digestie. Am putut să verific de mai multe ori puterea de vindecare a acestor sucuri. Cu ajutorul lor, de multe ori mi-am salvat copiii când au fost bolnavi.
Prin fierbere, legumele și fructele devin acide prin eliminarea sărurilor minerale în apă. Sunt degradate amidonul și fructoza, enzimele sunt distruse. Legumele trebuie preparate la abur, cu apă foarte puțină. La legumele și fructele fierte, la carnea și laptele încălzit, pierderea valorilor nutritive este mult mai mare decât la cereale și rezultă chiar produse dăunătoare.
Degradarea din cereale se produce la temperaturi mai mari de 160°C. La pâine, în procesul coacerii, scade temperatura din interior datorită evaporării apei și nu apar degradări mari decât la suprafață, în coajă. Deoarece pierde auxine, există condiția ca o mică parte din cereale să fie consumată zilnic, în stare proaspătă, sub formă de terci sau încolțite. Pâinea recomandată este din secară, graham, uscată sau mai bine din făină integrală, dospită la soare. Este bine să se consume fără coajă.
Spre deosebire de hidrații de carbon (amidon și zaharuri) și grăsimi, la care după metabolism nu rămân deșeuri, la carne apar multe reziduuri și acizi, care produc în intestin procese de putrefacție cu gaze rău mirositoare, cu compuși toxici, ce duc la autootrăvire. Din cauza lipsei de enzime, mai mult de trei sferturi din sărurile minerale se depun ca reziduuri.
Proteinele din carne, prin fierbere, pierd două treimi din valoarea lor nutritivă. Carnea albă de pasăre sau cea de vițel se digeră mai repede și dau o cantitate mare de acizi organici toxici, care încarcă sângele și, nemaiputând fi imediat metabolizați, se depun în țesuturi sau în celule. Apar boli ca: guta, reumatismul, diabetul, obezitatea, nevralgiile, bolile de rinichi.
Proteinele vegetale sunt mai ușor digerabile. Se găsesc în: nuci, germeni de grâu, fulgi de ovăz, cereale, legume, soia.
Alimentele modificate prin conservare (încălzire, uscare și procese chimice) nu sunt sănătoase, căci suferă o degradare foarte mare. Sunt interzise conservele cu conservanți chimici.
Prin congelare la temperaturi scăzute se pierd puține substanțe vitale. La -18°C, se pierd puține vitamine. Recomandarea de a se opări legumele și fructele înainte de congelare are inconvenientul că se pierd minerale. Congelarea și decongelarea trebuie să se facă repede, iar alimentele decongelate trebuie folosite imediat. Fructele și legumele se decongelează prin introducere în apă clocotită, în acest fel păstrându-și elementele nutritive, iar carnea se decongelează la temperaturi scăzute, sub 10°C. Nu se vor decongela sub apă sau lângă aragaz.

2. Celor care nu sunt grav bolnavi (sau care au ieșit din criză) le recomand să țină cont de următoarele:
- Pot să consume supe de carne (numai după ce au opărit carnea de două ori) fără a consuma carnea. După ce au ieșit din criză (indicat după șapte ani), pot să consume pește cu carnea albă și icre, deoarece substanțele excitante pe care acestea le conțin nu acționează asupra sistemului nervos (conțin fosfor, care este reconstituant pentru nervi).
- în multe cărți cu rețete de regim alimentar, am întâlnit preparate cu ouă fierte. Cunoscând efectul proteinelor degradate, eu am evitat folosirea ouălor fierte.
- Dacă se consumă alimente fierte, să nu lipsească salata crudă de la masă, cu ulei presat la rece (de floarea-soarelui, măsline, porumb) și, după gust, acrită cu: lămâie, lapte bătut, iaurt sau puțină zeamă de varză. Recomand în mod deosebit salata de varză, datorită proprietăților ei vindecătoare, remineralizante, reconstituante. Și varza acră este binefăcătoare pentru cei ieșiți din criză. Prin fermenții ei, care ajută digestia celulozei și a grăsimilor, este foarte digestivă. Fermenții lactici ai verzei acre, dezinfectanți puternici ai tractului intestinal, nu trebuie înlăturați prin spălarea verzei. Este bine să o folosim în amestec cu varză dulce, pentru a înlătura din sare și acreală. Cu cât cantitatea de crudități este mai mare, cu atât sănătatea este mai bună.
- Zilnic să se consume cel puțin 3 linguri de grâu încolțit. Cerealele încolțite sunt cele mai puternice reconstituante.
- Iarna să se consume grăsimi, ca ulei de pește și unt, care sunt energizante.