Regăsește-ți strălucirea

Multă lume crede că “nu le poți avea pe toate”, “viața e grea” și “trebuie să muncești mult pentru orice îți dorești”. Cum ar fi ca realitatea ta să fie altfel? Să te trezești liniștit, recunoscător pentru abundența de care te bucuri, înconjurat de o familie iubitoare? Să ai o activitate împlinitoare prin care să ajuți într-un mod relevant mulți oameni? Să simți ca în fiecare zi ai mai făcut un pas spre evoluția sufletului tău și ești tot mai aproape de Adevărul divin cel mai înalt, că ești întotdeauna asistat de forțe subtile care te ajută să îți împlinești potențialul, iar prezentul și viitorul sunt pline de iubire!!!

Cartea “Regăseste-ți strălucirea” este deopotrivă pragmatică și ezoterică. Adresează corpul, mintea și sufletul pentru că ele sunt indisolubile în această experiență umană. Înțelegerea, îngrijirea și dezvoltarea lor armonioasă constituie obiectul cărții.

Toate practicile sunt descrise simplu și la obiect, pentru a le face imediat aplicabile, de aceea văd această carte ca fiind utilă pentru orice vârstă. Le-am aplicat pe toate, unele pentru perioade scurte, altele timp de ani de zile. Sunt simple, eficiente și la îndemână. Sunt capitole ce pot fi citite copiilor la culcare seara, pentru a le reaminti cât sunt de minunați și ce potențial este în ei. Sunt utile pentru adolescenții care doresc să înțeleagă mai bine lumea aparent nebună-nebună care îi înconjoară. Tinerii ambițioși pot lua cu asalt și aplica zilnic zeci dintre practicile enumerate. Mamele și tații găsesc aici repere și idei pentru creșterea copiilor și comunicarea eficientă cu ei. Seniorii își pot găsi inspirație sau confort pentru suflet.

Capitolele sunt grupate astfel:

PREFAȚĂ I

INTRODUCERE VIII

JOCUL VIEȚII 1

1 Practică. Practică. Practică 2

2 Viziunea. Tabloul vieții 4

3 Vizualizare. Manifestare 9

4 Subiective versus obiective 11

5 Acțiune cu prezență și intenție 15

6 Organizarea timpului 16

7 Ce poziție ocupi în joc? 18

8 Alegerea partenerilor 21

9 Fii și primește sprijin 24

10 Munca în echipă 26

11 Orientarea spre soluții 29

12 Alinierea echipelor 30

13 Comunicări pentru rezultate 33

14 Luarea deciziilor și dreptul de veto 37

ABUNDENȚĂ MATERIALĂ 39

15 Antreprenoriat 41

16 Sisteme organizatorice 45

17 Tehnologie 46

18 Inteligența financiară 48

19 Creșterea veniturilor 50

20 Diversificarea veniturilor 51

21 Contractele responsabilizează părțile 53

22 Nu oferi ceea nu îți poți permite să pierzi 55

23 Influența spațiului 56

DEZVOLTARE PERSONALĂ 59

24 Mentori. Antrenori 61

25 Cei zece muschetari 64

26 Cărți 65

27 Cursuri 66

28 Formări experimentale 69

29 ThetaHealing® 72

30 Cine este furnizorul tău de Adevăr? 73

31 Care este adevărul tău? 75

32 Pune întrebări 77

33 Testul kinesiologic 79

34 Testul muscular 81

34 „Activarea” glandei timus 84

ÎNGRIJIREA CORPULUI ȘI A MINȚII 86

36 Renunțarea la identificare 87

37 Îngrijirea corpului 89

38 Celule fericite, corp fericit 91

39 Binecuvântarea mâncării 93

40 Gestionarea senzațiilor 96

41 „Administrarea” gândurilor 98

42 Renunțarea la procesele minții 102

43 Renunțarea la judecăți 104

44 Scrierea poveștii 105

45 Oamenii sunt oglinzi 106

46 Interpretarea viselor 108

47 Nu-ți lua gândurile prea în serios 111

RELAȚII ARMONIOASE 112

48 Prietenia cu copiii 113

49 Comunicarea cu copiii 116

50 Siguranța și sănătatea copiilor 119

51 Portal în prezent 124

52 Prevenirea eșecurilor, bolilor, violenței 129

53 Jocuri emoționale 131

54 Comunică amabil, adevărat și util 134

55 Treaba mea, treaba ta și treaba altora 136

56 Pregătirea pentru fericire. Ce să nu facem 139

57 Pregătirea pentru fericire. Ce să facem 140

58 Recunoștință și recunoaștere 142

EȘTI CEEA CE CAUȚI SĂ DEVII 145

59 Integritatea 147

60 Prezența 152

61 Creația eului 153

62 Puritatea 154

63 Curajul 156

64 Umorul 156

65 Frumusețea 159

66 Iertarea 162

67 Creativitatea 163

EVOLUȚIE SPIRITUALĂ 165

68 Cere și așteaptă-te la miracole 167

69 Alege fericirea 168

70 Dedicarea față de Adevărul cel mai Înalt 170

71 Onorează credințele fiecăruia 173

72 Descoperă-l pe Dumnezeu 174

73 Comportă-te cu reverență 175

74 Non-atașament 177

75 Renunțarea – Letting go 181

76 Abandonarea propriei voințe 185

77 Nu sunt autorul acțiunii 187

Practica 22 – NU OFERI CEEA CE NU-ȚI POȚI PERMINTE SÃ PIERZI

(22) Nu da bani cu împrumut pe care nu îți permiți să îi pierzi.

Am cunoscut familii și prietenii care s-au destrămat pentru că unul a cerut bani cu împrumut pe care apoi nu a mai putut să-i returneze. Când îți cere cineva bani cu împrumut, înainte să-i dai, întreabă-te: dacă nu i-aș mai primi niciodată înapoi în ce fel m-ar afecta? Dacă te-ar destabiliza financiar, ai urî acea persoană sau nu ai putea să o ierți, mai bine nu-i da. În felul acesta, ea se va supăra probabil pentru o zi, până va găsi o altă sursă, însă relația va rezista, iar tu vei fi făcut o alegere responsabilă.

Nu aloca timp activităților care îți coboară vibrația.

Vizionarea unui film de calitate îndoielnică, participarea la evenimente care îți displac, discuțiile neprincipiale, toate îți afectează starea de bine, nu doar atunci când le realizezi, ci și ulterior, până când te „reîncarci”. Deși poate părea nepoliticos câteodată, îți recomand să refuzi elegant implicarea și participarea, deoarece, în cele din urmă, vorbim de ore din viața ta, pe care nu le vei recupera niciodată.

Nu investi timp și cunoaștere persoanelor care nu apreciază ceea ce primesc.

Persoanele care investesc în creșterea lor, vor să împărtășească cu mare drag ceea ce învață și să le facă bine celor din jur. Ce am constatat însă e că cei cărora se adresează ascultă și apoi urmează „da, dar...”. Acest gen de conversații îți răpesc din entuziasm și din bucuria învățării, de aceea îți recomand să împărtășești revelațiile, succesele și practicile doar cu persoane care îți vor aprecia timpul și cunoașterea.

Nu-ți deschide sufletul celor care bârfesc. Nu împărtăși intimități cu oameni care azi sunt, mâine nu. Zi-le duhovnicului. Ia-ți un duhovnic. Prietenii vin și pleacă. Spune vulnerabilitățile tale doar celor de care ești sigur că nu le vor folosi împotriva ta.

Și totuși, dacă faci aceste lucruri, așteaptă-te la rezultate fericite. Câteodată karma și gândirea pozitivă ne protejează de prostii și ne feresc de belele.

Practica 40 - GESTIONAREA SENZAȚIILOR

Așa cum avem un corp fizic, avem și un corp „emoțional”. Acesta grupează atât trăirile acumulate și reprimate, precum și mecanismele de formare și experimentare a celor „noi”.

Emoțiile sunt fie negative, în detrimentul echilibrului corp- minte-suflet, fie pozitive, care ne sprijină evoluția. Din punct de vedere mecanicist, ele sunt o baie de peptide pe care o fac celulele noastre. Furia, tristețea, anxietatea, bucuria, veselia au un echivalent chimic, care este produs în principal de creierul nostru ca efect al unei reacții neuronale la un stimul. Apoi, în termen de 90 de secunde, acesta face un tur complet prin tot organismul nostru. Jil Bolte Tailor, profesor de neuroanatomie, descrie foarte tehnic și pe îndelete acest proces în cartea sa Revelații despre creier. După 90 de secunde, indiferent dacă ce simțim ne place sau nu, putem alege dacă vrem să continuăm acea senzație. Dacă vrem, tot ce este necesar este să-i dăm mai mulți stimuli de acel fel, dacă nu, nu.

Cum se face atunci că totuși alegem să trăim o durere sau o tristețe chiar și trei ore după ce un eveniment a avut loc? Ei bine, la nivel subconștient sau poate chiar conștient, am ales că este mai important să simțim acel lucru decât să ne schimbăm starea. Perpetuăm orice trăire pentru că avem niște beneficii din acest lucru, chiar dacă este o formă de suferință. Putem chiar să fim dependenți de anumite emoții negative, așa cum unii sunt dependenți de alcool. Un film documentar, dublat de o carte cu același titlu, Ce naiba știm noi, de fapt?, ne arată într-un mod amuzant, dar memorabil cum funcționează aceste adicții.

(40) Practica pe care o poți alege este să te antrenezi în conștientizarea stărilor chiar în momentul apariției lor și să alegi deliberat următoarea trăire. Să spunem că apare furia, poți alege imediat ceva pozitiv, cum ar fi mândria sau recunoștința. În raport cu șoferul care ți-a tăiat calea și ți-a trezit acel sentiment, poți alege deliberat să gândești „Ce bine că nu sunt ca el!” – adică mândria – sau „Mulțumesc, Doamne, că știu să conduc bine!” – adică recunoștința. Ridicarea vibrației proprii ne este accesibilă în fiecare clipă, dacă devenim prezenți la ce simțim. Evident, un val mic este mai ușor de oprit decât un tsunami, astfel, dacă prindem furia când apare, este mult mai simplu să o transmutăm, decât după zece minute de strigăte și înjurături.

O carte plină de idei și joculețe care funcționează pentru schimbarea stării de spirit este Cere și ti se va da a lui Esther Hicks. Dacă ești o persoană creativă, spontană, căreia îi place să se joace, cartea este o compilație care îți va face plăcere.

Ca mecanism, s-a mai constatat că emoțiile apar și apoi, după zece secunde, vin și gândurile care o întrețin, îi dau „realitate”, semnificație, creează istorie și o ancorează în memoria experiențială a individului. Dacă te prinzi de trăire repede- repede, poți ca, în loc să lași orice fel de gânduri să apară, să-ți spui „Doamne, îți predau ție aceste trăiri și gânduri. Te rog, curăță-le!” (În limba engleză: Lord, I surrender all these emotions and thoughts to You.). Apoi, imaginează-ți cum o lumină albă sau iubirea îți umple mintea și corpul, luând locul gândurilor și sentimentelor anterioare.

În privința emoțiilor vechi, acestea se stochează atât în plan energetic mai subtil, invizibil ochiului, dar pot avea și o manifestare vizibilă prin depunerile de toxine ca grăsime, prin tensiuni musculare, prin diverse alte boli și afecțiuni. Mecanismele prin care reținem în structura noastră emoțiile negative sunt multiple – proiecția, reprimarea, negarea, sublimarea ș. a. Acestea ne ajută temporar să supraviețuim unei situații neplăcute, însă ne blochează în a lăsa să curgă „prin” noi acele emoții.

Pentru a elibera bagajul pe care îl ducem, cea mai utilă practică este Renunțarea (Letting go). O reiau pe larg la finalul cărții, dar în continuare voi descrie pe scurt cum operează aceasta. Ceva reactivează o senzație în tine, de exemplu, furie. Când o simți, în loc să încerci să scapi de ea, observă unde o experimentezi în corpul fizic. Apoi observ-o până se dizolvă – fără să adaugi paie pe foc prin alimentarea cu gânduri, fără să eviți să o trăiești, pur și simplu, lăsând-o să fie. După câteva minute, vei vedea că ea dispare. Prin această practică, orice emoție negativă poate fi dizolvată atunci când apare, fără a o mai acumula, iar în plus se curăță și ceea ce este deja memorat.

Practica 62 - PURITATEA

Purificarea caracterului se face prin gânduri frumoase, vorbe și fapte bune.

În ceea ce privește gândurile, pornește în fiecare zi cu gândul: „Azi este un nou început. Fiecare clipă mă uimește prin perfecțiunea și armonia ei. Redescopăr viața și mă bucur de ea”.

În ceea ce privește vorbele, rostește orice idee într-un fel care să-i inspire pe oameni, să-i facă mai fericiți sau mai dornici de acțiuni pozitive. Vorbește-le din inimă.

În ceea ce privește faptele, fă impecabil ceea ce faci, în măsura timpului disponibil. (62) Acceptă relaxat și detașat orice formă de limitare care îți apare: timp, resurse, oameni, păstrând gândul: „Fac întotdeauna ceea ce pot mai bine, iar acest lucru este suficient pentru această clipă”.

În ceea ce privește spațiul, Feng-Shui, străvechea artă a armonizării spațiului cu intențiile noastre, aliniind energiile mediului cu ale noastre, spune întotdeauna că primul pas este curățenia. Eliberarea de tot ceea ce este vechi și inutil, de ceea ce stagnează, este stricat sau blochează fluxurile de energie permite noului și bunăstării să circule în viața noastră.

Iată câteva idei pentru acasă:

1. Fă curat, în toate sertarele, după toate dulapurile și tablourile, prin toate cutiile și cotloanele umbroase.

2. Aruncă sau donează tot ce nu ai folosit în ultimul an de zile – haine, electronice, obiecte decorative ascunse prin cutii, cadouri inutile, pe care le ții din politețe de zece ani și nu le-ai folosit niciodată.

3. Schimbă locul mobilierului prin casă, locul decorațiunilor, ordinea hainelor prin dulap.

4. Păstrează în dulap doar haine care îți fac plăcere, în care te simți bine și sunt bune pentru mărimea corpului tău în prezent.

Practica 75 – RENUNȚAREA – LETTING GO

Cum scăpăm de vinovăție? Sau de orice emoție de vibrație joasă, dacă tot a venit vorba?

Acestea sunt parte din pachetul de emoții care există și în multe zone încă domină trăirea umană. Ele produc efecte nocive asupra individului și mediului, iar din punctul de vedere al sufletului creează karma negativă. Altfel spus, mai devreme sau mai târziu, trebuie să plătim pentru faptul că ne- am scăldat în ele și le-am lăsat să ne influențeze. Ele nu sunt cine suntem, dar multă lume încă se identifică cu ele și astfel devine responsabilă pentru efectele lor. Îi auzi zicând „Sunt supărat”, „Sunt furios”, „Sunt frustrat”, ca și cum emoția este acea persoană. Este pragmatic să transcendem această falsă identitate pentru că este ca și cum am pretinde că ploaia de afară care ne udă suntem noi. Aceste valuri de peptide/hormoni care trec prin corpul nostru sunt doar un duș emoțional care ne arată la ce fel de câmp energetic suntem atunci aliniați sau expuși. Dacă ne plimbăm printr-un cartier în care locuitorii trăiesc în frică sau mergem în vizită la o familie în care tocmai a avut loc o ceartă, putem simți în aer agresiunea și furia. Atunci este evident că ele nu sunt ale noastre, dar dacă stăm prea mult timp acolo se poate să începem să credem că sunt și în noi. Tot la fel, chiar și atunci când simțim ceva în interior, fără corespondență în exterior, nu înseamnă că este „eu”, ci că prin corp trec energii pe care le-am prins cu „antenele” din corpul energetic, dintr-un câmp vibrațional mai negativ. Emoțiile îmi arată că intențiile și gândirea mea din prezent atrage ceva ce, poate, de fapt, nu îmi doresc. Ele sunt un fel de GPS care îmi arată că mă îndrept în direcția unor situații mai puțin favorabile. Cum se face că atragem sau ne aliniem unor asemenea câmpuri? Prin educație, experiență și alegere ne-am antrenat să le „prindem”, am crezut că ne sunt utile, am creat legături energetice (uneori chiar dependențe de ele) și le întreținem pe baza amintirilor, poveștilor și justificărilor pe care ni le spunem.

Să luăm ca exemplu mai concret vinovăția. Ea este metoda preferată de educație în multe culturi. Dacă ești „norocosul” unei asemenea creșteri, viața este o continuă provocare, iar șansele pentru evoluție personală sunt multiple. Sună telefonul... te simți vinovat dacă nu răspunzi, ai primit un email... te simți vinovat dacă trece ceva timp și nu ai acționat, cineva îți cere ceva... te simți vinovat dacă nu îi poți oferi ceea ce își dorește, ti-ai propus să te ocupi de tine și nu ai făcut nimic în acest sens... te simți vinovat față de propria persoană...

Îți sună cunoscut scenariul? Mulți trăim fără să ne dăm seama în această „supă” energetică. Este una lălâie, fără gust și savoare, dar este a noastră.

De unde a pornit totul? De la încercarea părinților și a societății de a face din noi oameni „disciplinați” și „bine pregătiți” pentru viață și succes. Părinții ne cereau să îi ascultăm și ne pedepseau dacă nu făceam asta sau, în moduri mai subtile, jucau cartea „dacă nu faci cum îți spun, nu te mai iubesc”. Și ne mai spuneau și „să-ți fie rușine” pentru vorbele, gândurile, faptele noastre. Știai că există țări, cum este Japonia, în care nu există cuvântul „vină” în vocabular? Și totuși, reușesc să-și crească copiii... fără să-i facă să se simtă vinovați pentru cine sunt și ce fac...

Din acest joc făceau parte: să ne fie rușine că nu am pupat-o pe bunica (chiar dacă noi poate chiar nu doream acea apropiere), să tăcem din gură când cei mari vorbeau (pornind de la premisa că nu avem cu ce să contribuim la conversație), să mâncăm tot din farfurie (că este rușine și păcat să aruncăm mâncarea, deși porțiile erau imense pentru capacitatea stomacului nostru).

Consecințele subtile sunt, printre multe altele, că oamenii au ajuns să-și nege dreptul la a fi apropiați fizic doar cu cine își doresc și acceptă să fie în relații fizice în care nu se simt așa cum, de fapt, ființa lor visează, le este rușine să vorbească și să își exprime unicitatea, au probleme de greutate și de sănătate cauzate de supraalimentare ș. a.

Îmbucurător este că putem să ieșim din acest perpetuum. Pentru început să ne dăm seama cât de mult timp suntem sub influența acestor stări negative.

De fiecare dată când „trebuie” ceva, este pentru că în spatele acelui aspect se ascunde un mare sentiment de vinovăție potențială dacă nu facem ceea ce... „trebuie”.

(75) O tehnică simplă pentru a ne detașa de emoțiile negative din acest „trebuie” este să ne gândim care ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla dacă nu facem acel lucru. Apoi să continuăm pe acel fir roșu, întrebându-ne ce este mai rău decât acel lucru, mai rău și mai rău... până ajungem la lucruri profunde precum frica de moarte, de singurătate, de dispariție sau altele care ne stârnesc angoase intense.

Când sentimentul devine profund, tare, intens, poate chiar cu un răspuns emoțional de furie, scârbă, panică sau tristețe acută, știm că am ajuns la ceva important. Acestea sunt emoții care sunt blocate în subsolul minții noastre. Nu sunt noi, sunt poate vechi de când sufletul nostru și care s-au acumulat în timpul călătoriei prin viață.

Ce facem cu aceste emoții? Le observăm, ne scufundăm în ele și le lăsăm să fie. Nu încercăm să scăpam de ele, nu încercăm să le schimbăm. Doar le observăm – unde sunt localizate în corp, ce mărime au, ce intensitate – le observăm și atât. Vei vedea că încep să scadă în intensitate pe măsură ce le lăsăm să fie. Le observăm ca și cum am fi în spatele lor, fără a ne identifica cu ele, fără a permite gândurilor care le justifică să apară, iar dacă apar le ignorăm.

Pe măsură ce repetăm acest proces cu fiecare „trebuie” și fiecare vină atașată dacă nu facem ce „trebuie”, mergând apoi tot mai profund să vedem ce frici ascunde vina, emoțiile acestea vor continua să iasă la iveală. Încet-încet, se vor domoli, până când se vor dizolva cu totul.

Atunci începem, de fapt, să trăim tot mai mult exprimându- ne propria esență, fără a mai fi o constantă reacție la ce vine spre noi.

Putem face acest act al observării și dezidentificării cu orice altă emoție pe care o trăim și nu o mai vrem: tristețe, plictiseală, anxietate, jenă ș. a.

Pe această temă îți recomand să citești cartea Letting Go – Renunțarea, scrisă de dr. David R. Hawkins sau Sedona Method,

scrisă de Hale Dwoskin. În acestea sunt descrise în amănunt mai multe variante de „renunțare”, exemple, beneficii precum și multe alte emoții înrădăcinate și care ne limitează să experimentăm iubirea și fericirea.

Vestea bună este că noi nu suntem aceste emoții pe care le ascundem și care nu vrem să iasă la suprafață sau să le trăim. Ele sunt doar niște „memorii” ale cui am fost și ce am adunat de pe drum. Deci orice simți de vibrație joasă, evită identificarea. Nu ești emoțiile tale, fricile și „trebuie”. Tu ești cel ce este capabil să observe, să creeze și, la fel de bine, să dizolve aceste emoții. Tu ești dincolo de ele, substratul, contextul în care ele apar și se manifestă. Le-ai păstrat pentru că credeai că sunt ale tale. Nu sunt. Sunt ca și celulita – ai mâncat prea mult și prea prost, se depune și se vede. La fel este și în cazul tristeții. Te-ai hrănit cu ea prea mult timp, s-a depus în inimioara ta și se vede în ochii tăi care au încetat să mai strălucească. Puțin sport curăță celulita. La fel, puțin „sport” mental și lăsarea emoției să se dizolve prin observare te curăță de toxine sufletești, astfel încât să fii ușor și radios. Să ne vedem veseli și ușori!