Sfaturi pentru o viață mai sănătoasă

Într-o societate în care alergătura și stresul fac parte din programul zilnic, cartea de față vine în întâmpinarea voastră, cu informații utile pentru a vă însuși un stil de viață mai sănătos și mai ordonat.
Aplicând cu pași mărunți și siguri sfaturile găsite aici, veți învăța cum să vă îmbunătățiți obiceiurile alimentare și cum să vă mențineți echilibrul între minte, trup și suflet, pentru a vă bucura de o viață liniștită și armonioasă.

Introducere ... 5

De ce să mâncăm sănătos? ... 8
O companie selectă ... 9
E-urile și aditivii nocivi ... 9
Consumul cărnii - nesănătos și nesustenabil ... 12
Zahărul ... 14
Pesticidele, erbicidele și diversele toxine ... 17

Vreau să mănânc sănătos. Cu ce să încep? ... 20
Pași mici pentru o cale lungă ... 21
Perioada de tranziție ... 22
Mâncarea sănătoasă - necostisitoare ... 23
Este micul dejun cea mai importantă masă din zi? ... 23
Câte calorii sunt recomandate pe zi? ... 24
Pașii pentru a renunța la carne ... 25
Pașii pentru a renunța la zahăr ... 26
Ingrediente ideale pentru gătit ... 26
Metode optime pentru gătit ... 27

Tranziția spre o alimentație mai sănătoasă ... 28
Pasul unu ... 29
Pasul doi ... 29
Pasul trei ... 29
Pasul patru ... 30
Pasul cinci ... 31
Pasul șase ... 31
Pasul șapte ... 33
Pasul opt ... 33

Obținerea alimentelor sănătoase ... 34
Aprovizionarea cu alimente bio ... 35
Germeni și vlăstari ... 36
Legume uscate ... 39
Murături ... 39
Legume și fructe congelate ... 39
Rădăcinoase și alte legume ... 40
Fructe ... 41
Curățarea legumelor și fructelor cumpărate ... 41
Alimente cu rol important în detoxificare ... 43
Apa: un element mai important decât mâncarea? ... 44
Pâine din comerț sau făcută în casă? ... 49
Surse vegetale de proteine ... 51
Surse vegetale de B12 ... 52
Surse vegetale de minerale ... 55

Combinațiile corecte ale alimentelor ... 60
Tranzitul normal în organism ... 64
Alte recomandări ... 65

Identificarea problemelor și carențelor în alimentație ... 66
Ce este de făcut? ... 67
Prevenirea carențelor nutriționale ... 67
Mâncăm sănătos - și totuși ne îmbolnăvim? ... 68
Să învățăm din greșelile altora ... 70
Lactatele și calciul, între mit și adevăr ... 74
Soia - un aliment nesănătos ... 76
Putere pentru un sport de performanță ... 7S

Ustensile recomandate ... 82

Meniu rawfood pentru o zi ... 84
Micul dejun ... 85
Prânzul ... 87
Masa de seară ... 90
Sfaturi suplimentare ... 92

întrebări frecvente ... 95
Ce înseamnă raw vegan sau rawfood? ... 95
Este alimentația raw costisitoare? ... 94
Hrana vie mă poate vindeca de boli? ... 94
De ce nu 100% raw? ... 94
100% raw dintr-odată? ... 95
Cum să evit carențele? ... 96
Ce reacții apar odată cu detoxificarea? ... 96
Este această alimentație apreciată și de celebrități? ... 97
Se poate slăbi cu rawfood? ... 98
Cine trebuie să consume germeni și vlăstari? ... 98
Sunt recomandați mamelor germenii și vlăstarii? ... 98
Cum să cultivăm singuri germeni și vlăstari? ... 99
Cum să consumăm germenii și vlăstarii? ... 99
Ce germeni și vlăstari ar putea induce stări neplăcute? ... 100
De ce să folosim un storcător prin presare la rece cu ax melcat? ... 100
Sunt droguri semințele de cânepă din magazinele naturiste? ... 100
Să cumpărăm iarna și primăvara legume importate? ... 101
Nucile îngrașă sau ne ajută să ne menținem sănătoși? ... 101
Să consumăm nucile uscate sau înmuiate? ... 102
Cum au trăit înaintașii noștri atât de mult fără toate acestea? ... 102

Concluzie ... 104

pag. 12-13

Consumul cărnii - nesănătos și nesustenabil

Haideți să recunoaștem trei lucruri despre carne:
1. Multe animale nevinovate trebuie să moară pentru ca noi să mâncăm carne. Acest lucru nu este drept.
2. Având în vedere consumul mare de carne de pe tot mapamondul, o groază de animale fără vină trebuie crescute pentru a fi ucise. Asta înseamnă foarte multe resurse naturale și vegetale dedicate creșterii lor, în condiții inumane. Acest lucru este nesustenabiî - și deja s-au încălcat limitele naturale în căutarea cărnii ieftine, obținute rapid.
3. Consumul frecvent al cărnii nu este sănătos, din motivele enunțate în secțiunea anterioară și din cele prezentate mai jos.

în trecutul nu prea îndepărtat, animalele destinate consumului alimentar erau duse la pășune, unde, tehnic vorbind, transformau iarba curată în proteine. în ziua de azi, acest lucru s~a schimbat. Multe animale nu pasc în libertate, fiind crescute în ferme, unde stau închise cât e ziua de lungă. Și chiar dacă sunt lăsate libere, poluarea și chimicalele din iarbă și din mediul înconjurător afectează calitatea cărnii. Observați cum sunt crescute acum animalele, dar mai ales cu ce sunt hrănite și vindecate de zecile de boli de care suferă în timpul scurtei lor vieți. Vă invit să faceți o vizită la o fermă industrială. Găsiți-le pe cele care expediază carnea la magazinele mari, de unde o cumpărați voi de obicei. Cred că, dacă îmi veți urma sfatul, dorința voastră de a consuma carne ar scădea considerabil.
Alimentația acestor biete animale este bazată pe tot felul de prafuri și furaje, având o compoziție care se îndepărtează mult de cea a hranei lor naturale. Sunt nutrite cu amestecuri de grâne ieftine, foarte adesea modificate genetic, și acelea crescute cu o mulțime de pesticide.
De asemenea, sunt îndopate cu furaje combinate cu prafuri din oase sau organe provenind de la diferite animale moarte (carne al cărei termen de garanție a expirat, rămășițe de prin abatoare, precum mațe, zgârciuri, organe, piele și gheare etc). Am auzit inclusiv de cazuri în care diverse mortăciuni - șobolani, câini, pisici, iepuri -, ba chiar și organe umane de prin spitale sunt utilizate pentru ”îmbunătățirea proteică” a furajelor. Toate aceste rămășițe și leșuri sunt fierte și transformate într-o pastă, cu ajutorul unor blendere industriale. Pentru producătorii de furaje, proteina e proteină, indiferent de sursă. Se știe că nivelul crescut de proteine în furaje ajută la creșterea mai rapidă a animalelor, astfel că producătorii caută sursele cele mai ieftine cu putință, pentru a-și mări profitul. Practica aceasta este veche și cunoscută de fermieri, atât de cei din România și alte țări europene, cât și de cei din SUA.
Să nu credeți că doar animalelor de fermă li se dă să mănânce așa ceva. Mulți țărani care afirmă că au păsări și animale crescute natural tot cu asemenea furaje le hrănesc, în mare parte. Sau: v-ați întrebat vreodată din ce e făcută mâncarea specială pentru animalele de companie, precum câinii și pisicile?
Pe lângă toate aceste crime împotriva bietelor animale, hrana lor este îmbibată cu substanțe chimice și hormoni de creștere, ”glazurate” cu supradoze de antibiotice, de multe ori introduse în concentrații mai mari decât cele obișnuite și propuse special pentru animale, ca să li se asigure o creștere rapidă într-un mediu nesănătos și să fie pregătite pentru abator. Motivația fermierilor sau a țăranilor care s-au ”deșteptat” de vreo câțiva ani încoace, aceia de la care credem că achiziționăm produse mai sănătoase? Toți caută să aibă o producție cât mai mare, pierderi cât mai puține și un câștig cât mai rapid. Iată unul dintre motivele principale pentru care proteinele de origine animală n-ar trebui să ne intereseze. Dar, mai presus de toate, gândiți-vă la hrana animalelor, ajunse acum carnea de pe mesele noastre și care, prin ingerare, devine parte din noi și din viitorul sănătății noastre. La http://bit.ly/proteinele-animale, vă invit să citiți un articol despre conținutul mezelurilor și al semipreparateior din carne, unde dezvălui o parte din realitățile privind acest subiect.
Dacă vă imaginați că asaltul asupra animalelor și cărnii se termină odată cu abatorul, ei bine, vă înșelați. El continuă în cadrul proceselor de fabricare și comercializare a cărnii și produselor derivate prin:
• Substituirea cărnii de calitate superioară cu una de calitate inferioară (de pildă, înlocuirea cărnii macre cu MDM - carne dezosată mecanic, cu valoare biologică și calitate microbiologică scăzute).
• Comercializarea de carne alterată, al cărei viciu este mascat prin prelucrarea și transformarea în produse finite, cu adaosuri de condimente, aditivi alimentari (E-uri) și alte ingrediente.
• Substituirea cărnii unui anumit animal cu o carne provenită de la alte animale, pentru care trebuie menționată obligatoriu originea - dar, în fapt, nu este (de exemplu, carne de porc amestecată cu carne de măgar, nutrie, cal - sau chiar carne provenită de la specii necomestibile, cum ar fi de câine ori pisică).
• Procesarea sau comercializarea cărnii prelevate de la animale moarte, tăiate în agonie sau bolnave, care le fac improprii consumului uman.
• Falsificarea produselor din carne - precum carnea tocată, pasta de mici, preparatele din carne (cârnați, mezeluri, salamuri, mușchiuleț, jambon, alte specialități) și conservele din carne - prin înlocuirea unor componente valoroase cu altele inferioare: șorici, grăsime, tendoane, organe (urechi, stomac etc).
• Introducerea unor aditivi alimentari pentru reținerea apei (gumă caragenan E 407, coloranți, carmin E 120, polifosfați E 452, amidon E 1404, E 1440), soia (făină, izolate, concentrate, texturate proteice), plus alte ingrediente sau condimente în cantități mai mari sau neautorizate.

După cum vedeți, carnea din trecut nu se mai poate compara cu ceea ce ni se oferă în ziua de azi. Un exemplu elocvent: potrivit opiniei experților, doar 14 porții de mezeluri pe...