Este oare postul periculos?
Ce mecanisme implică la nivel
celular?
Îi putem
măsura efectele?
Cum acționează
el asupra celulelor canceroase?
Și dacă postul negru ar
fi o metodă simplă și eficientă pentru tratarea multor boli?
Ideea este cu adevărat provocatoare, ba chiar scandaloasă pentru
unii susținători ai dogmei medicale. Și totuși, studiile
științifice despre post nu lipsesc: începând cu doctorul Henry
Tanner, care a postit timp de patruzeci de zile în 1880, la New York
– supravegheat de confrații săi – până la biologul american
Valter Longo care, în prezent, supune postului șoareci suferinzi de
cancer și obține rezultate uimitoare. De exemplu, câtă lume știe
că cercetătorii și medicii ruși au salvat mii de pacienți,
începând cu anii 1950, cu ajutorul postului negru?
Iată povestea pe care
Thierry de Lestrade o redă în această carte remarcabil
documentată, rezultat al unei investigații îndelungate ce a dat
mai întâi naștere unui documentar difuzat pe canalul de
televiziune ARTE. Într-o societate în care logica orientată spre
consumerism este împinsă la absurd, postul negru ridică o
întrebare paradoxală: „Mai puțin poate însemna mai mult?“
(Postul negru, o nouă terapie)
„… Treptat, cuvântul «vindecare»
a fost exclus pentru o multitudine de afecțiuni dintre cele mai
obișnuite. Boala nu se mai vindecă, se cronicizează. Trăim mai
mult datorită surogatelor chimice. Mulțumită industriei
farmaceutice. Încă nu e chiar atât de rău. Suntem, însă,
condamnați să înghițim din ce în ce mai multe pastile pentru a
trăi mai mult? Oare nu este momentul să gândim altfel? Postul ne
face o invitație. Iată tematica acestei cărți…“
„… În luna martie 2012, la patru
ani de la primele experimente legate de post și cancer, Valter Longo
și echipa sa publică rezultatul seriei de investigații făcute.
Apariția, într-o revistă renumită, este un răspuns aspru la
scepticismul majorității cadrelor medicale. Pentru prima dată,
lucrări realizate cu tehnologii de vârf studiază aprofundat
efectul postului asupra cancerului. Rezultatele sunt uimitoare,
articolul va intra în istorie…“ |