Adevăr Divin
Alegeri și iluzii
Cum am ajuns unde sunt și cum ajung unde vreau să fiu?
| Alegeri și iluzii spune povestea călătoriei unui om în universul minții omenești și al rațiunii noastre de a fi. Aventura călătoriei este la fel de palpitantă ca și descoperirile științifice. |
25.00 RON (Stoc 0)
Indisponibil
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Această carte fascinantă conține o cheie importantă. Fie că ești interesat de știința gândirii și formării convingerilor, de modul în care funcționează mintea ta, de felul în care gândurile îți sunt controlate de alții, de modul în care poți să-ți împlinești adevăratul potențial și să-ți creezi viața pe care ai vrut-o dintotdeauna, sau, la o scară mai mare, de felul în care poți să faci din lume un loc mai bun, această carte oferă perspective pentru realizarea tuturor acestor lucruri. Simpla ei lectură îți va deschide ochii spre noi universuri de posibilități. După ce îți vor fi prezentate iluziile în care și prin care trăiesc mulți oameni, vei alege să te schimbi, iar punerea în aplicare a oricăreia dintre învățăturile simple prezentate în această carte te va ajuta să-ți atingi cel mai înalt potențial. Alegeri și iluzii spune povestea călătoriei unui om în universul minții omenești și al rațiunii noastre de a fi. Aventura călătoriei este la fel de palpitantă ca și descoperirile științifice. Abordarea lui Eldon Taylor este pragmatică, iar concluziile lui - o inspirație pentru noi toți. De-a lungul călătoriei, vei auzi povești fantastice despre intervenția divină, vei vedea de ce gândești și faci ceea ce nu-ți dorești să faci și vei înțelege mesajul foarte clar că niciodată nu e prea târziu să fii fericit și să reușești în viață, indiferent de ceea ce ai făcut în trecut. |
Cuprins:
Prefață de dr. Cristian Enescu Prefața
autorului |
Fragment:
CAPITOLUL 4 CREAREA SINELUIFlatează-mă – și n-o să te cred. • William Arthur Ward Cei mai mulți dintre noi am fost îndoctrinați în perioada maturizării să acceptăm și să credem anumite lucruri care ne pot limita potențialul real - și, de obicei, o fac. Asemenea găinilor din curte, am fost cu toții condiționați exact ca Nina (vezi Capitolul 1). După anumite estimări, pentru fiecare unitate (bit) de informație pozitivă procesată de cineva se primesc cel puțin 90 de biți de informație negativă. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dată în care cineva este lăudat sau apreciat, i se dă de 90 de ori informația opusă. în consecință, oamenii ajung prizonierii. convingerilor auto-limitative despre aptitudinile, inteligența, valoarea lor - ba chiar despre propria sănătate și fericire. Potrivit rezultatelor unui studiu, convingerea a anticipat nu numai vocația, ci și cauza decesului. Realizat de dr. David Phillips, de la Universitatea Californiei din San Diego, studiul a evaluat credința asiaticilor în zodii. Zodiile îți spun la ce ești bun și cei mai mulți asiatici urmează, profesional, calea indicată. Zodiacul cuprinde și informații referitoare la cauza decesului - de pildă, persoanele născute sub un anumit semn sunt predispuse să moară de inimă. Cercetarea a indicat clar o corelație pozitivă între convingere și evenimente, indiferent de stilul de viață al indivizilor. Cu alte cuvinte, traiul curat și cumpătarea nu i-a ferit de cancer, potrivit zodiacului, pe cei predispuși să moară de această boală. Cancerul și convingerile în primăvara anului 1991, am făcut un sondaj în rândul medicilor care au consimțit să le permită pacienților lor să folosească un program special experimental subliminal, InnerTalk, pe care îl creasem pentru remisiunea cancerului. (Voi vorbi pe larg despre această tehnologie, mai târziu.) Scopul studiului a fost compararea așteptării de viață cu ratele efective ale mortalității bolnavilor de cancer care au utilizat programul subliminal. Chestionarul a fost trimis medicilor ai căror pacienți utilizaseră programul subliminal, cu doi până la patru ani în urmă. Li se cerea să răspundă la douăsprezece întrebări, evaluarea făcându-se pe o scară de la 1 la 5: 1. Dezacord total 2. Nu sunt de acord 3. Neutru 4. De acord 5. Acord total Cele douăsprezece întrebări se încadrau în patru categorii generale: 1. Atitudinea pacientului față de boală, înainte de a folosi programul. 2. Atitudinea pacientului față de boală după utilizarea programului. 3. Supraviețuirea pacientului și calitatea vieții acestuia. 4. Părerea medicului în legătură cu convingerea pacientului că starea mentală îi poate influența starea generală a sănătății. Sondajul a produs multe rezultate interesante - inclusiv rate semnificative ale remisiunii: 38% dintre pacienții considerați a fi în stadiu terminal erau în remisiune, la momentul efectuării studiului. V-ar mai putea surprinde un alt rezultat copleșitor. Dintre cele patru categorii, care credeți că afectează cel mai mult așteptarea de viață sau rata remisiunii? Cei mai mulți oameni cred că este atitudinea pacientului, cu toate că tot ei ar spune că o boală terminală precum cancerul nu poate fi influențată de simpla schimbare de atitudine a pacientului. Totuși, nu atitudinea pacientului a constituit factorul determinant pentru supraviețuirea lui, ci atitudinea medicului. Dacă medicul nu a crezut că atitudinea sau implicarea pacientului în programul subliminal JnnerTalk îi poate îmbunătăți starea sănătății, pacientul a murit, indiferent de tratamentul medical care i-a fost aplicat - radiații, chimioterapie și așa mai departe. Pacientul a murit, oricare i-a fost atitudinea față de boală sau față de rezultatul ei final. Unicul factor determinant prezent în aproape toate cazurile a fost atitudinea medicului. Luându-i în considerare numai pe acei pacienți ai căror medici au fost de acord, într-o măsură oarecare, că mintea le poate influența starea de sănătate, rata supraviețuirii/remisiunii a crescut la 46%. Pentru pacienții medicilor care au fost absolut de acord că mintea sau atitudinea pacientului este importantă pentru sănătate, rata supraviețuirii/remisiunii a fost 60%. îngustând și mai mult câmpul, atunci când și pacientul și medicul au crezut cu tărie că mintea joacă un rol în însănătoșire, rata supraviețuirii/remisiunii a crescut la 100 %. Sigur, acesta a fost doar un mic studiu pilot, dar, după părerea mea, a arătat limpede nu doar că mintea este capabilă să vindece trupul, ci și că indivizii care au crezut-o capabilă de aceasta au influențat, în mod direct, rezultatul. Puterea încrederii în sine a fost demonstrată și într-un studiu de referință, întreprins de dr. Ellen Langer, în cadrul căruia au fost inversate anumite caracteristici ale bătrâneții. Convingerea și bătrânețea Dr. Langer de la Universitatea Harvard a dus la țară un grup de „bătrâni” și i-a ținut într-un loc izolat, timp de o săptămână. Participanții au stat într-un hotel care recrea mediul anilor ‚80, au urmărit programe de radio (muzică și publicitate) și au purtat discuții limitate strict la subiectele care erau de actualitate cu douăzeci de ani înainte. La sfârșitul săptămânii, membrii grupului arătau cu trei ani mai tineri, se îngrășaseră, se comportau mai independent, ba chiar aveau auzul mai bun. Când „bătrânii” nu au mai crezut că sunt bătrâni și au fost reintroduși într-un cadru temporal anterior, procesul de îmbătrânire a fost stopat, și chiar inversat. Vă amintiți de povestea prietenului meu, disc-jockey? „Au țopăit toată noaptea!” Deznădăjduiți și neajutorați Un alt studiu elocvent, care demonstrează puterea încrederii în sine, este cel întreprins de dr. Martin Seligman. Cu toate că detest să văd animalele tratate în acest fel, studiul aduce la lumină câteva informații interesante. Seligman a închis câini într-o încăpere a cărei podea era conectată la electricitate. în primă fază câinii au avut posibilitatea de a se scula și a se muta într-o parte a podelei prin care nu trecea curent electric. în faza următoare, întreaga podea a fost electrificată, și câinii nu au avut unde să se mai refugieze. După o vreme, câinii s-au dat bătuți. Fie că s-a mai aplicat sau nu un curent electric, ei au rămas, scâncind neputincioși, pe loc. Sistemele lor imunitar și endocrin și-au redus funcționarea până aproape de zero. Nemaivăzând vreo speranță, câinii renunțaseră la dorința de a trăi. Explicația poate fi că nu mai aveau motive să trăiască, nu mai era scăpare, și această atitudine mentală i-a fost comuni. cată corpului, care a reacționat în consecință. Puterea mijloacelor de comunicare în masă în fiecare zi, mass-media își inundă publicul cu mesaje de boală. Scopul este, de obicei, vânzarea vreunui leac sau antidot - dar pentru a vinde leacul, mai întâi trebuie să anunțe sau să vândă boala. Fiind expus constant la aceste reclame, ajungi să le crezi și să te aștepți la boală. Dacă îi spui cuiva, ;,Nu pune mâna - e proaspăt vopsit”, persoana va atinge, de regulă, obiectul. Când mijloacele de comunicare în masă îți spun zi de zi ce te va îmbolnăvi și chiar ucide, câtă boală și moarte creează? Cred că vânzarea bolii în acest fel este o crimă - sau cel puțin așa ar trebui tratată. (Tratez în detaliu acest subiect în cartea mea Autohipnoză și tehnologii subliminale. Media ne spune și ce înseamnă succesul, cum să ne îmbrăcăm, ce este frumusețea și așa mai departe. în acest fel se vând mașini sport, cosmetice și altele asemenea - o fi bine pentru economie, dar dacă imaginea nu este conformă cu felul în care privitorul se vede pe el însuși, atunci ea sugerează că privitorului îi lipsește ceva. Publicitatea conține un mare mesaj subliminal: ești defectuos într-un fel oarecare și, prin urmare, ai nevoie de acest produs. Filmele de genul Rambo 1 (First Blood) idealizează răzbunarea. Eroii și eroinele clădesc imagini ale curajului și forței prin acțiuni violente împotriva „celor răi”. Copiii copiază ceea ce văd. Violența este vândută nu doar prin filmele în sine, ci și prin jucării. Ce copil nu a văzut Războiul stelelor și nu și-a dorit o sabie cu laser precum cea a cavalerilor Jedi? De multe ori, semenii, părinții, profesorii și alții au tendința de a fi insensibili. Prin vorbele, privirile, gesturile și chiar glumele lor ne fac adeseori să ne simțim inferiori. Cu toții tânjim să fim acceptați, doriți, importanți. Una peste alta, negativul întrece atât de mult pozitivul, încât nu este de mirare că mulți oameni au senzația că adevăratul lor sine este captiv într-o cochilie goală, în timp ce viața trece pe lângă ei, mai ales în condițiile în care, potrivit Fundației Naționale a Științei, mințile noastre produc 50.000 de gânduri în fiecare zi. Din nefericire, această stare a lucrurilor devine atât de obișnuită încât ajungem să ne împăunăm cu ea, lipindu-ne pe luneta automobilului anunțuri de felul: „Eu nu iert. Mă răzbun” și „Slavă Domnului că-i vineri” (zicală care sugerează că munca este o corvoadă și fixează un cadru în jurul a ceea ce facem cinci zile pe săptămână, condiționându-ne, astfel, să găsim munca neplăcută, fie că este, fie că nu). Compensarea Compensarea este un mecanism psihologic identificat pentru prima oară de psihiatrul H. S. Sullivan. Când unui om îi lipsește încrederea și respectul de sine, compensează, adeseori, găsindu-i pe alții mai puțin valoroși. O convingere inconștientă pare să-i împingă la un comportament care îi ridiculizează și îi jignește pe cei din jur. Violența fizică este un alt mod prin care se manifestă durerea sau frica - și nu există nicio diferență în cazul violenței emoționale. Propria nesiguranță este compensată făcându-i pe alții să se simtă amenințați. Este o spirală descendentă, care conduce la orice altceva în afară de fericire și succes. Pag. 40 – 45 |