Combaterea bolilor și dăunătorilor trebuie făcută întotdeauna într-o manieră integrată, indiferent de mărimea fermei sau a culturilor de protejat. Simpla aplicare a pesticidelor (combatere chimică) în mod repetat după observarea unei infestări sau a unei boli în cultură nu numai că este de departe cea mai costisitoare metodă de combatere, ci în cele mai multe cazuri nu duce la rezolvarea problemei.Pentru ca o fermă să fie rentabilă din punct de vedere economic, în cazul în care scopul ei este unul comercial sau să ofere satisfacția lucrului bine făcut atunci când e înființată doar pentru beneficiu familial, un fermier modern trebuie să aplice principiile agriculturii durabile, indiferent dacă lucrează o grădină de legume de 20 m2 sau o exploatație de sere de 20.000 m2.în primul rând, fermierul trebuie să cunoască în amănunt și să fie capabil să identifice un spectru larg de boli și dăunători care pot ataca cultura/culturile ce urmează a fi înființate.Știind cât mai multe despre bolile și dăunătorii cei mai periculoși, se poate face o evaluare a riscurilor de apariție a unor boli sau dăunători în strictă concordanță cu condițiile de mediu particulare ale zonei în care se află ferma.După evaluarea riscurilor de apariție a bolilor și dăunătorilor în funcție de schimbările climatice se poate trece la întocmirea unui plan de combatere integrat care va include toate măsurile de control: igienice, profilactice, tehnologice, chimice, biologice etc. După cum se poate observa, în cadrul combaterii integrate pe principii durabile, combaterea chimică este doar o componentă (mai mult, mai puțin sau uneori chiar deloc utilizată), și nu singura metodă de combatere a bolilor și dăunătorilor.Combaterea bolilor și dăunătorilor doar pe cale chimică a produs o formă de isterie socială, oamenii ajungând să blameze și să evite orice tip de legumă căruia i s-a aplicat chiar și cel mai sumar tratament fitosanitar. In realitate, în contextul implementării unui management integrat al combaterii bolilor și dăunătorilor, în care eliminarea agenților patogeni are o eficiență maximă în paralel cu protejarea mediului, fructele și legumele rezultate din aceste ferme au atât o înaltă calitate, cât și zero reziduuri toxice pentru consumatori.Pornind de la premisa că deciziile cele mai bune pentru combaterea eficientă a bolilor și dăunătorilor sunt luate atunci când se cunosc cât mai multe informații despre agenții patogeni (ciclul de viață, interacțiunea cu mediul și condițiile de mediu, modul de acțiune), venim în întâmpinarea fermierilor și a tuturor celor interesați cu descrierea cât mai amănunțită a unora dintre cei mai periculoși agenți dăunători întâlniți în culturile de legume, în special în mediu protejat, urmată de un capitol în care sunt dezvoltate anumite aspecte ale aplicării produselor de protecție a plantelor.Prin descriere amănunțită înțelegem prezentarea modului cum se manifestă, cum arată și cum pot fi recunoscuți agenții patogeni de către cei mai mulți dintre dumneavoastră, și nu prezentarea lor din punct de vedere microbiologic (dimensiuni și forme ale sporilor, căi metabolice și biochimice implicate în diferite faze ale infecțiilor, noțiuni de genetică sau biologie moleculară etc.).încercăm să realizăm acest lucru și prin cele aproape 200 de fotografii făcute în propriile solare sau câmpuri experimentale în cursul mai multor ani de studiu și observație a diferitelor forme de manifestare și perioade de apariție a bolilor.Capitolul despre aspectele practice ale aplicării produselor de protecție a plantelor a fost elaborat in aproape 10 ani de studiu, în urma a numeroase teste și experimentări (în sere, în solare, în câmp).
|
Adevăr Divin
