În urmă cu zece ani, piața de carte educativă de la noi din țară era la începuturile sale, în domenii variate, printre care și cel al sexualității. Deși revistele pentru femei începuseră încă de la sfârșitul anilor 1990 să găzduiască rubrici dedicate întrebărilor pe teme sexuale venite din partea cititorilor, iar la radio se auzeau starurile incontestabile ale celor cu inima rănită sau cu diverse afecțiuni dermatologice nefericite, rafturile librăriilor nu erau, nici pe departe, generoase în oferta de carte explicativă, de popularizare, decriptată din terminologia medicală pe înțelesul tuturor și care să se adreseze acelor aspecte ale sexualității care, în lipsa informațiilor corecte, tindeau să inflameze folclorul din spatele blocurilor. Ne aducem aminte de încercările de jignire a doamnelor care căutau alinarea în afara căminului conjugal, pe la vreun vecin musculos și mustăcios (atribute ale virilității în epoca modernă), și care, descoperite de consoarta înșelată, primeau injurii de tipul: „Nimfomano!“ sau „Perverso!“
Desigur, chiar și după apariția salvatorului și miraculosului internet și a motoarelor sale de căutare, care a făcut posibil accesul din ce în ce mai facil la informație, folosirea greșită sau parțial greșită, intenționată sau fără minte a cuvintelor provenite din patologia sexuală (vezi cazul ”gerontofilei” Monica Gabor, fostă Columbeanu) ne face să credem că societatea românească are încă lacune într-un domeniu de bază al existenței umane.
Demersul nostru de la începutul anilor 2000 a avut parte de succes în librării tocmai pentru că a încercat, cu mintea deschisă, să claseze, parțial medical, parțial literar, într-o cheie pe alocuri umoristică, o serie de aspecte ale sexualității peste care erau încă trase câteva rânduri de perdele.
Odată cu expansiunea conectării online, dar și cu trecerea în sfera legalității a căsătoriilor între persoane de același sex (în anumite state ale lumii), cu permisiunea adopțiilor în cuplurile gay, cu diversificarea atitudinilor sociale, a impactului puternic pe care îl are media, a street-fashion și industriei muzicale – tot ceea ce ținea cândva de zona personală și profund intimă a individului și a cuplului s-a metamorfozat până la exibarea completă.
Astăzi a devenit absolut firesc să urmărești o naștere în direct, să asiști la discuții televizate pe tema bolilor cu transmitere sexuală, să-ți împlinești cu un clic al mouse-ului cele mai imaginative dorințe erotice, să consulți buletinul meteo de pe aceeași pagină unde o fată cu posteriorul expus în tanga, dar ferită de umbrelă, să numeri zecile de picioare în latex roz și cu sandale cu toc expuse la tarif de hamburger pe Calea Griviței, să mergi la show-uri muzicale în care femeile fac, între ele, schimb de fluide pe scenă și altele de acest fel.
Am concluzionat că, în societatea postindustrială și de criză, în care resursele planetei dau semne de colaps, în parte și din cauza unei distribuiri inechitabile, omenirea va exploata toate laturile sexualității, fie în interes personal, fie în scop comercial. Sexualitatea este vie și se diversifică, astfel este din ce în ce mai greu de stabilit ce rămâne în Manualul de Diagnostic (DSM-V) și ce savurăm seara cu partenerul sau prietenii la cinema sau la concert.
• Florin Tudose
|
Adevăr Divin
