Când, în copilărie, citeam Viețile Sfinților, mă simțeam de parcă o rază de lumină dumnezeiască îmi pătrunsese în inimă. Raza imi umplea inima de dulceata, bucurie si fericire adanca si aprindea in ea dorul si dragostea pentru Dumnezeu si cele de sus. Atunci, fie ca mancam, fie ca mergeam sau vorbeam cu cineva, mintea mea contempla cele ceresti, iar inima imi era lipita de Dumnezeu.