Vindecare totală fără să te îmbolnăvești din nou
Cancerul și după cancer, cum să-l prevenim?
Această cărticică se adresează pacienților cu cancer care sunt externați din spital la finalizarea tratamentului și se întorc acasă la același stil de viață și în același mediu în care pacientul s-a îmbolnăvit. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
La ieșirea din spital ei nu primesc nici un sfat legat de modul de a introduce în viața personală mai multe schimbări indispensabile. În cazul în care dorința de a fi într-o formă permanentă și bună există, atunci aceste schimbări sunt necesare nu doar pentru o anumită perioadă. Astfel, reușim să ne protejăm, prevenind o recidivă ulterioară. Dacă se restructurează programul vechi și introducem un nou concept care consolidează legătura trup-suflet, corpul devine capabil să susțină vindecarea completă și să se bucure de o sănătate de durată. În prezent, tratamentul oncologie convențional nu este interesat de acest subiect. Această cărticică Încearcă să furnizeze informațiile necesare. Beata Bishop, psihoterapeut și scriitor din Londra, s-a vindecat acum peste treizeci de ani de cancer în stadiu avansat cu metastaze și astfel este în măsură să prezinte modul holistic de redobândire și menținere a unei sănătăți durabile, bazată pe propria sa experiență.
|
Fragment:
Capitolul 1. Crearea apărării organismului
Există o serie de elemente distructive în mediul nostru înconjurător împotriva cărora suntem neputincioși cum ar fi nivelul de poluare al aerului, apei și solului, efectele schimbării climatice, câmpul de radiații invizibil dar omniprezent, iar în orașe enervantul zgomot și stres al străzilor și al locurilor de muncă. Singura noastră protecție împotriva tuturor acestora este un corp puternic, robust și sănătos, un sistem imunitar perfect funcțional susținut printr-o dietă optimă și corespunzătoare. „Hrana să-ți fie medicament și medicamentul tău să-ți fie hrană!”– ne-a sfătuit Hipocrate, părintele medicinei moderne, încă de acum 2500 de ani. Din păcate, succesorii lui moderni, doctorii zilelor noastre ignoră învățătura lui, deși în afara aerului respirat hrana este prima necesitate a vieții din primul moment și până la ultimul. Cu toate acestea, cursurile Facultății de Medicină acordă doar câteva ore nutriției ca și subiect, probabil din cauză că alimentele sunt legate de gătit și bucătărie – un domeniu feminin vechi, ceea ce este exact opusul a orice este considerat a fi strict științific, și de aceea este considerat inutil. Îmi aduc aminte că după prima operație l-am întrebat pe oncologul meu eminent „dacă nu ar trebui să cornut pe o dietă mai sănătoasă” în vederea accelerării recuperării mele. .Dieta nu are nimic de-a face cu cancerul”, mi-a replicat cu un zâmbet net superior, de parcă vorbea unui copil curios dar nu foarte inteligent. Am avut sentimentul că greșește, dar m-am simțit prea slabă ca să îl contrazic. Deși, Dumnezeu știe dacă nu i-ar fi prins bine un curs rapid în bazele nutriției. Din moment ce l-am amintit pe Hipocrate trebuie să subliniez că el a lucrat cu alimente pure, integrale, nefalsificate și bogate în nutrienți. Mă tem că, cu alimentele uzuale ale zilelor noastre nici chiar marele maestru grec nu ar fi în stare să obțină prea multe vindecări. Apropiindu-ne de zilele noastre nu mai demult decât în 1981, epidemiologii britanici Doll si Peto au arătat foarte clar efectele dăunătoare ale alimentației moderne. Conform raportului lor asupra cauzelor evitabile ale cancerului, alimentația greșită a fost responsabilă în proporție de 35% din toate cazurile (în comparație cu cele 30% în cazul fumatului). De atunci au trecut peste 30 de ani. Campania antifumat a obținut rezultate bune. Atât de dorita reformă a alimentației rămâne însă și astăzi nevăzută. Dimpotrivă. Creșterea alarmantă a cazurilor de obezitate face dintr-o situație regretabilă una și mai dificilă. De ce alimentația modernă este atât de dăunătoare? Problema începe cu solul în care crește mâncarea noastră. Datorită metodelor agricole industrializate, solul a ajuns într-o stare degradată, lipsit de minerale, oligoelemente, enzime și nenumăratele microorganisme necesare culturilor sănătoase și hrănitoare. Fertilizarea artificială este echivalentă cu o dietă de austeritate a solului; numai solul cultivat organic creând atât de importantul humus, produce alimente sănătoase, absolut valoroase. Prin urmare, culturile non-ecologice pornesc din start cu deficiențe. Mai departe, de la încolțire până la recoltare, sunt tratate cu o gamă largă de substanțe toxice: ierbicide, pesticide, fungicide și altele cu terminația de „cide” – iar o proporție generoasă a acestor substanțe rămâne pe suprafața și în interiorul plantei supertratate. În plus, acestea sunt plantele cu care sunt hrănite animalele de fermă și mai târziu oamenii care le mănâncă carnea sau laptele. Dar chiar și fructele și legumele sunt la fel de bogate în toxine și la fel de sărace în nutrienți. Nu-i de mirare că suplimentele alimentare au ajuns în topul vânzărilor pe plan mondial. Ei pretind că furnizează pe cale sintetică tot ce ar trebui să fie prezent în alimentele crescute corect. Ceea ce nu pot ei să facă este să elimine toxinele din farfuriile noastre. Această materie primă, săracă și deficientă este apoi procesată de industria alimentară, unul dintre cei mai puternici giganți ai afacerilor mondiale. Cu ajutorul a mii de aditivi chimiei, Big Food lucrează în domeniul miracolelor adăugând materiei prime arome, culori, gusturi și mirosuri „naturale”, de care sunt izbitor de mult lipsite. În final, alimentele procesate primesc o doză de conservanți care le conferă o viață lungă la raft. Rezultatul arată bine, ba chiar și gustul este bun, numai că – în cuvintele unui prieten medic - industria alimentară a reușit să fure toată valoarea nutrițională a alimentelor. În plus, în ultimul timp a devenit foarte clar că unii dintre aditivii alimentari dăunează grav sănătății, cauzează hiperactivitate la copii și comportament agresiv în rândul prizonierilor. În urma unui experiment științific în cadrul căruia un grup de copii și unul de prizonieri au primit o alimentație lipsită de toxine, ambele grupuri au prezentat un comportament mult îmbunătățit. Aproape toate alimentele procesate conțin prea multă sare, prea mult zahăr și sunt sărace în grăsimi de calitate. Nu este întâmplător faptul că obezitatea se răspândește din ce în mai mult, simultan cu obiceiurile alimentare .moderne” în țări ca și China sau India, unde până recent supraponderea periculoasă era necunoscută. În așa-numita lume dezvoltată acest fenomen s-a produs mult mai devreme. În mod foarte trist, în zilele noastre copiii părinților obezi sunt de asemenea obezi, ceea ce îi condamnă la o stare de boală timpurie și o viață mai scurtă. Prin prisma celor de mai sus, cu cât mai repede ne trezim și începem să consumăm alimente curate și nutritive, lipsite de „chimicale”, cu atât mai bine pentru noi. Chiar și în perioada necesară tranziției, alimentele non-organice trebuie alese cu mare grijă. Dintre nenumărații aditivi, următorii trei trebuie evitați cu desăvârșire. Nu e ușor din moment ce ei sunt prezenți în marea majoritate a mâncărurilor semipreparate și a altor alimente procesate. ASPARTAM – un îndulcitor lipsit de calorii, atractiv pentru doritorii de greutate ideală, pofticioși de dulciuri. Printre altele, conține METANOL care devine formaldehidă în corp și DKP, o substanță care a cauzat tumori cerebrale în experimentele pe animale. Consumul continuu de aspartam poate conduce la simptome ale unor boli grave. De exemplu diabet, scleroză multiplă, epilepsie și reumatism, fără ca vreo boală să fie prezentă. Odată eliminat din dietă simptomele dispar în câteva săptămâni. MONOGLUTAMAT DE SODIU (GMS) – un intensificator de gust fără gust, cel mai utilizat în alimentele procesate și în mâncărurile din restaurant (în particular restaurantele chinezești). În laboratoare este utilizat pentru îngrășarea animalele de experiment care în mod normal nu ar mânca peste măsură, dar în urma consumului de GMS, ca intensificator de poftă, vor consuma mult mai mult decât le este necesar și vor deveni obeze. GMS are același efect și la om. Efectele sale colaterale includ greață, vomă, dureri de cap și palpitații. Dacă mâncați într-un restaurant chinezesc cereți ca mâncarea dumneavoastră să fie fără GMS. GRÃSIMI HIDROGENATE (Grăsimi TRANS) – cunoscute de asemenea ca și „atac de cord la cutie” – reprezintă o grăsime făcută din uleiuri vegetale, ieftină, fără gust, nealterabilă și albă. OMS – Organizația Mondială a Sănătății a avertizat încă din 2003 asupra efectelor negative ale utilizării sale. Supermarket-urile engleze de top le-au eliminat dintre produsele proprii. Producătorii săi pretind că grăsimile trans protejează inima, dar de fapt s-a descoperit exact contrariul. Mai rău decât atât, ele blochează absorbția acizilor grași esențiali, a vitaminelor și a mineralelor. Aceștia sunt doar trei adi tivi alimentari deosebit de nocivi. În realitate sunt mult mai mulți. Producătorii aditivilor urmează regulile prin care ei trebuie să demonstreze natura dăunătoare a fiecărui adi tiv în parte. Din păcate aceste substanțe sunt conținute nu singular, ci combinate în alimentele procesate, însă efectul lor cumulativ nu a fost niciodată investigat. Autoritățile abilitate cer din când în când producătorilor de alimente să reducă conținutul de sare, grăsimi și zahăr din produsele lor, deoarece acestea trei sunt responsabile pe scară largă pentru epidemia de obezitate, dar din moment ce industria alimentară este axată pe profit, iar aceste trei ingrediente sunt ieftine, rugămințile oficiale politicoase rămân în mare parte ignorate. Totuși trebuie menționat că unele supermaket-uri britanice de top au exclus în mod voluntar grăsimile trans și aditivii artificiali din produsele proprii și au redus și conținutul de sare. O reducere drastică a consumului de sare este primordială în eforturile noastre de a evita o recidivă. Într-o vreme, sarea a fost foarte apreciată în special ca și conservant pentru alimente înainte ca, congelarea să fie accesibilă pe scară largă. De asemenea, sarea tradițională nerafinată conține multe minerale valoroase care sunt absente din versiunea modernă. Aceasta adaugă un gust sărat alimentelor dar fără supliment nutrițional și poate produce dependența. Oamenii care adaugă sare în mâncare, chiar înainte de a o gusta sunt dependenți de sare necesitând un consum de sare tot mai mare pentru a-și „trezi” papilele gustative făcute knok-out. Consumul exagerat de sare este dăunător rinichilor, crește tensiunea arterială și răstoarnă echilibrul sodiu-potasiu. Conform unor cercetători, acest dezechilibru poate juca un rol important în cauzarea bolilor maligne. Toate acestea înseamnă pentru noi o nevoie urgentă de a trece la alimentația cu adevărat naturală definită de răposatul Dr. Richard Mackarness că „dieta epocii de piatră”. Conform acesteia noi ar trebui să mâncam alimente din care nimic nu s-a luat, la care nimic nu s-a adăugat și care se alterează dacă nu se mănâncă proaspete. Cu alte cuvinte, exact opusul produselor standard din supermarket. Unii oameni refuză nevoia reformei alimentare argumentând că bunicii lor cu vârste de peste 80 ani, care au mâncat alimente grase, sărate, condimentate și îndulcite cu zahăr totuși trăiesc; în consecință alimentația lor tradițională trebuie să fi fost sănătoasă. Ei bine, nu chiar. Acea generație a crescut Încă într-o lume relativ nepoluată, cu alimente nefalsificate, au circulat pe jos și nu în mașină, au depus mult mai mult efort fizic decât depunem noi astăzi și nu au locuit în locuințe cu încălzire centrală. Stilul lor de viață i-a ajutat să ardă și să utilizeze toată proteina animală, carbohidrații și grăsimile consumate, principalele alimente pe care noi suntem sfătuiți să nu le consumăm astăzi. Alimentația și stilul de viață al bunicilor noștri erau în armonie; noi am schimbat stilul de viață și în consecință trebuie să ne alimentăm diferit. Deci, ce ar fi bine să mâncăm? Peste tot în lume instituțiile de cercetare din top sunt la unison în concluziile pe care le-au tras: o dietă bazată pe legume și fructe, cu proteine și grăsimi animale în cantități minime, cu cantități puternic reduse de sare și zahăr și fără carbohidrați rafinați, poate preveni multe boli degenerative cronice, inclusiv cancerul. „Numai o hrană vie poate susține viața” a exclamat genialul medic elvețian Dr. Max Bircher-Benner (1867-1939), care a obținut rezultate spectaculoase cu terapia lui cu hrană crudă. Nu este nevoie să trecem pe o alimentație alcătuită exclusiv din hrană crudă cât timp consumăm cantități mari de salate crude, legume fierte și fructe proaspete în fiecare zi. De asemenea, nu este nevoie să devenim vegetarieni (deși tot mai mulți oameni aleg această cale). Sfatul este de a tăia drastic cărnurile roșii și procesate din dietă și de a mânca în schimb păsări crescute organic și pește oceanic de maxim 2-3 ori/săptămână. Alimentându-ne după aceste principii, dieta sănătoasă nu devine o penitență și nici nu necesită o negare de sine. Dimpotrivă. Pentru unii, această alimentație revigorantă și mai ușoară este delicioasă. Pentru alții, apare în scurt timp o stare mult îmbunătățită, un metabolism mai bun și un progres stabil către greutatea ideală. Toate aceste bonusuri vor șterge rapid posibila ahtiere după pâine a albă lipsită de viață, carnea sărată sau dulciuri le pline de zahăr. Astfel, apare recunoașterea evidentă a faptului că tranziția alimentară este primul pas esențial în programul nostru de prevenție contra recurenței bolilor degenerative și în mod special a cancerului. Următorul pas este debarasarea de anumite obiceiuri acceptate social, dar distructive, precum fumatul, consumul regulat de alcool și consumul așa-numitelor droguri ușoare. Această temă este mult prea familiară, nu e nevoie să insistăm foarte mult. Fumatul a scăzut în Anglia, dar a crescut consumul de alcool, cauzând o răspândire a bolilor aferente, în timp ce războiul cu drogurile este acum declarat oficial ca pierdut. Ceea ce trebuie să realizăm este faptul că toate aceste obiceiuri introduc cantități mari de toxine în corp, iar ficatul trebuie să efectueze detoxifierea pe lângă alte nenumărate funcții ale sale. Ficatul este o parte majoră, foarte importantă Pag. 10 – 15 |