Suflete pereche
Cum să vă deschideți spre o iubire superioară folosind energia atracției
Vă întrebați de ce sufletul pereche nu și-a făcut încă apariția în viața dumneavoastră? Sau – dacă totuși a apărut – nu aveți siguranța că va și rămâne? Sau iubiți deja pe cineva, dar nu vă puteți da seama dacă e vorba chiar de sufletul pereche sau e doar așa, o relație ca toate celelalte, care la un moment dat se va destrăma, lăsându-vă cu un gust amar? |
18.00 15.30 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Cartea lui Cindy Dale vă ajută să vă dați seama cu exactitate unde vă aflați, pe plan relațional: ce tip de relație aveți acum, dacă (și cum) poate fi ea dezvoltată și, mai ales, cum trebuie să vă schimbați pe dumneavoastră înșivă, pentru a atrage o relație totală, mai presus de suflete pereche. |
Cuprins:
Introducere |
Fragment:
CÃUTÂND UNIUNEA: Anunțurile personale pentru iubirea adevărată Pe când se uita la o stea, un băiat a început să suspine. JOHN MAGLIOLA
Dan, un tânăr care frecventa cursurile mele despre energia vindecătoare, era bine educat, interesant și atrăgător. Părea bărbatul care și-a găsit femeia potrivită cu mult timp în urmă. De aceea am fost uimită când m-a întrebat dacă își va găsi vreodată sufletul pereche, partenera de viață după care tânjea. „De cât timp nu ai mai avut o relație?” l-am întrebat. Ceilalți din clasă au intervenit și ei în discuție. „Au trecut mulți ani de când nu m-am mai simțit împlinită într-o relație”, a mărturisit o femeie, „chiar dacă în ultimii ani am avut mai multe relații de scurtă durată.” Când i-am cerut să îmi dea mai multe amănunte, o lacrimă i s-a scurs pe obraz. „Adevărul e că știu că am fost alături de sufletul meu pereche, dar ne-am despărțit. Nu știu dacă voi mai găsi vreodată pe cineva ca el, mai ales dacă a fost singurul meu suflet pereche”. „Eu m-am întâlnit cu o mulțime de femei”, a mărturisit alt bărbat, dar niciuna dintre ele nu avea acea scânteie care îți arată că e vorba de sufletul tău pereche″. Și fiecare dintre ei a început să vorbească despre viața sa amoroasă, sau mai degrabă despre lipsa acesteia. Celor care căutau pe cineva le era teamă că nu vor găsi pe nimeni. Cei care își pierduseră iubirea își pierduseră și speranța, odată cu ea. Cei care se simțeau neîmpliniți într-o relație se întrebau dacă pur și simplu aleseseră greșit sau dacă nu cumva făceau vreo greșeală. Dan și ceilalți participanți la curs nu se deosebeau cu nimic de majoritatea miile de oameni care m-au consultat an de an în legătură cu practica mea de vindecare intuitivă, căutând să găsească iubirea într-o relație. În douăzeci și cinci de ani, am făcut peste 35 000 de consultații, dirijând energie vindecătoare și consultând intuitiv atât față în față, cât și prin telefon. În plus, am pregătit mii de persoane în vindecare energetică și spirituală, în întreaga lume. Pe parcursul activității mele, am auzit povești de viață și am răspuns punând mai multe întrebări unor bărbați, femei sau adolescenți. Am primit răspunsuri sincere la aceste întrebări din Țara Galilor, Rusia sau Africa până în Poughkeepsie, New York. M-am concentrat pe o mare diversitate de probleme, printre care moartea, dependențele, bolile, finanțele sau cariera. Dar care a fost subiectul care s-a dovedit mai important decât toate celelalte, pentru marea majoritate a oamenilor? Relațiile, dorința unei iubiri adevărate – o iubire în care să putem spune adevărul despre noi înșine. Dincolo de detaliile fiecărei povești individuale, sentimentul este mereu același: fiecare dintre noi tânjește după un suflet pereche. Acest vis, această dorință, m-au determinat să caut răspunsuri la filosofi, metafizicieni, diferiți guru, terapeuți și chiar oameni de știință, astfel încât să pot obține o rețetă pentru „sine și celălalt” și pentru împlinirea dorinței care uneori ne consumă cu totul, de a găsi ceea ce în mod tradițional se numește „suflet pereche”. Această carte este o sinteză a tuturor acestor căutări, a înțelepciunii primite de la clienții mei, a observațiilor pe care eu însumi le-am făcut cu privire la ceea ce funcționează și la ceea ce nu funcționează, de-a lungul acestui sfert de veac. Este o cale care poate împlini dorința noastră, a tuturor, de a găsi dragostea – nu neapărat „sufletul pereche” pe care credem că îl căutăm, cât adevărul unei iubiri adevărate. Idila sufletelor pereche Cu toții suntem în căutarea unui partener pentru o iubire adevărată. Cu toții ne-am săturat să ne simțim fără legătură. Dorim o uniune. Avem o dorință profundă de apropiere, de intimitate. De asemenea, dorim să avem sentimentul că suntem acceptați necondiționat, chiar și atunci când avem o coafură urâtă, pantofi oribili, o zi de lucru neplăcută sau o lună întreagă cu ghinion. Dorim să fim găsiți, găsiți cu adevărat, de această iubire adevărată ale cărei raze X ne străpung până în suflet. Și vrem pe cineva care să aibă atât de multă încredere în noi încât să își dea jos armura și să ne primească înăuntru. Mulți oameni cred că există o anumită persoană, specială, care poate să fie și să facă toate aceste lucruri pentru noi – una, și probabil numai o persoană care să ne facă fericiți: sufletul nostru pereche. E de ajuns să ne uităm la anunțurile personale de pe Internet pentru a vedea cât de prezent este în zilele noastre conceptul de ,,suflet pereche” și ce importanță are el pentru oameni: „Îți cauți sufletul pereche? Ai ajuns unde trebuie!” „Îmi caut sufletul pereche, partenerul meu predestinat.” „Dacă nu ești sufletul meu pereche, nu are rost să te mai deranjezi.” Dar nuanțele acestui parteneriat sunt diferite. Unii oameni înțeleg că sufletul pereche trebuie să fie, literal, cealaltă jumătate a sufletului lor, jumătatea lipsă a unui sine fracturat, fără de care nu se vor simți niciodată compleți. Aceste două jumătăți separate au fost odinioară o singură ființă, iar apoi au fost sfâșiate în două, prin urmare, nu vor fi și nu se vor putea simți ca un întreg, decât atunci când cei doi oameni care le dețin se vor întâlni din nou și ele vor fi țesute împreună. Alții văd sufletul pereche drept o persoană care este menită să fie cu ei și numai cu ei, atât în această viață, cât și în viețile care vor urma. Mulți filosofi, poeți și pețitori cred că mariaj ele au loc în ceruri și abia apoi se petrec și pe pământ. Înainte să te fi născut, divinitate a făcut să te potrivești cu o altă persoană, iar inimile voastre au fost programate în așa fel încât să nu se simtă împlinite decât în momentul în care veți face schimb de verighete. O greșeală făcută în descifrarea destinului tău amoros înseamnă condamnarea ta și a tuturor celorlalți implicați, la o uniune lipsită de sacralitate. Să treci cu vederea dragostea care te caută înseamnă să nu fii pe placul lui Dumnezeu. Ești predestinat (sau damnat) să cauți acest partener până când veți putea fi uniți pe pământ, așa cum ați fost în ceruri. Sau poate că Divinitatea nu a fost implicată. În loc de asta, poate că, într-o anumită existență anterioară, ai împărtășit o mare iubire. Călătorește înapoi prin istoria reîncarnărilor tale personale și te vei descoperi într-o altă epocă, cu inima bătând sălbatic, dar în același ritm cu cea a sufletului aceluia care avea să devină iubirea ta eternă, însoțitorul tău de-a lungul epocilor. Ați fost atât de fermecați la acea primă întâlnire, încât v-ați promis unul celuilalt nu numai până la moarte, ci pentru eternitate. În fiecare încarnare, de fiecare dată, ai jurat să apari din nou și să trezești o nevoie inexplicabilă de a regăsi pe acel cineva perfect. Aproape toți cei pe care i-am întâlnit vreodată se află în căutarea celeilalte jumătăți a inimii sale sau trăiește miracolul acesteia, sau a partenerului cu care a fost unit în ceruri. Probabil că acest lucru se datorează și faptului că aproape fiecare cultură a evocat, de-a lungul timpului, sufletul pereche ideal. Filosoful Platon, din Grecia Antică, relatează descrierea făcută de dramaturgul comic Aristofan primilor oameni, fiecare dintre aceștia având patru picioare, brațe și urechi, două fețe și perechi de organe genitale. Unii oameni erau în întregime bărbați, alții erau în întregime femei, iar alții erau un amestec. Eram atât de puternici, încât zeii au început să ne considere aroganți. În cele din urmă, Zeus, conducătorul zeilor, ne-a împărțit în două. De atunci am fost condamnați să tânjim fiecare după cealaltă jumătate a sa, fără de care ne simțim incompleți. Atracția noastră față de bărbați sau față de femei – heterosexuală sau homosexuală – depinde de starea noastră originară. Conform teoriei Midrash, Tora ebraică ne spune că Dumnezeu l-a creat pe Adam cu două fețe, iar apoi l-a tăiat în bărbat și femeie, aceasta este originea dorului față de cealaltă parte a noastră. Literatura clasică rabinică spunea mai multe despre această poveste, explicând că mariajul este modalitatea de a reuni cele două jumătăți ale întregului. Literal, o căsătorie se face în paradis, cu patruzeci de zile înainte de nașterea noastră, moment în care Dumnezeu îl alege pe cel cu care ne potrivim perfect. Acest partener este numit ,,bashert”, ceea ce înseamnă ,,destin”. Un soț este prin definiție un bashert, indiferent de fericirea din căsătorie. Mecanismul de siguranță în cazul în care facem o greșeală este reprezentat de faptul că Dumnezeu poate să aranjeze și o a doua căsătorie, în funcție de meritele și de nevoile noastre personale. lisus a citat Tora, care ne spune că Dumnezeu (creatorul bărbatului și al femeii) a făcut la început un singur om, din care apoi a fost făcut și celălalt. O parte din tradițiile evreiești afirmă că acest om originar, Adam, a fost androgin, în timp ce altele îl consideră pe Adam atât bărbat, cât și femeie. Deoarece acum suntem împărțiți în două genuri, fiecare dintre noi, bărbat sau femeie, trebuie totuși să își părăsească părinții și să devină „un trup” cu altcineva. În tradiția hindusă, se spune că cei numiți rishi sau înțelepți au spus povestea adevărată a creației. A fost odată un înalt suflet universal. Devenind conștient de sine, s-a simțit singur, până când și-a dat seama că se are pe sine. Pentru a-și oferi companie, a creat părțile masculină și feminină din sine însuși. Noi suntem ființele născute pentru reunirea aspectelor masculin și feminin ale acestui suflet universal. Indiferent care este povestea, mesajul cel mai răspândit este acela că, fără sufletul nostru pereche nu suntem compleți. Această persoană este cealaltă jumătate a noastră, cealaltă față a monedei, rațiunea existenței noastre. Din păcate, această preocupare colectivă și personală de a atrage sau de a găsi sufletul pereche aduce probleme multiple. În primul rând, e vorba de teama că, în lipsa acestei persoane speciale nu vom fi niciodată fericiți. Cu alte cuvinte, fără ea, nevoile noastre relaționale profunde nu vor fi satisfăcute niciodată. Această frică ne duce la o căutare obsesivă, disperată: unde este cealaltă jumătate a noastră? Unde este partenerul care ne-a fost predestinat? Cum îl găsim și cum îl atragem? Și, dacă nu îl găsim repede, apar alte temeri: oare acest suflet pereche există cu adevărat? Și, dacă există, putem face ceva pentru a-l găsi? Sau suntem la mila vreunui destin nevăzut, siliți să așteptăm, să sperăm sau să ne facem griji până când soarta va decide că a sosit momentul să ne readucă împreună cu jumătatea noastră? Da, însăși ideea că avem un suflet pereche poate să aducă mai multă disperare decât speranță. Adesea ne face să ne simțim bântuiți de umbrele a ceea ce ar trebui sau am vrea să fie iubirea noastră. Poate că ne întrebăm dacă am întâlnit deja sufletul pereche și l-am lăsat cumva să ne scape printre degete: sau poate că suntem implicați într-o relație care nu seamănă cu ceea ce știm despre sufletele pereche. Dacă persoana cu care suntem este „Acela” atunci de ce relația noastră nu este una mai specială? Și dacă relația noastră nu este una atât de specială, să însemne asta că partenerul nostru nu este, de fapt, „Acela” – că iubirea noastră eternă e în continuare undeva, acolo, așteptând să fim reuniți? Adevărata problemă este că oamenii nu înțeleg ce sunt, de fapt, sufletele pereche. Realitatea este că nevoia noastră disperată de dragoste adevărată nu va fi, probabil, niciodată satisfăcută atâta timp cât suntem în căutarea unui suflet pereche. Să căutăm iubirea perfectă printre aceia cu care împărtășim numai o legătură la nivel de suflet reprezintă o misiune greșită. Este ca și cum, atunci când căutăm o perlă, am începe să deschidem nu scoici, ci feliile de pâine ale unui hamburger. Dincolo de suflete pereche Nu mă înțelegeți greșit – nu resping dorința noastră de a întâlni dragostea adevărată și un partener de viață. Există un motiv pentru care ne-am născut cu această dorință și cu sentimentul că iubirea adevărată este un drept câștigat prin naștere. Întipărită în inima noastră și plantată acolo, se află cunoașterea faptului că există cineva – sau cel puțin un anumit tip de persoană – alături de care ne putem simți împliniți. În inima fiecăruia dintre noi este prezentă o amintire, un indiciu, o promisiune a iubirii adevărate. Dar, în loc să încercăm să găsim iubirea adevărată căutând un suflet pereche, trebuie să ne dedicăm unei căutări mult diferite. Dacă vrem „lucrul adevărat” trebuie să fim gata să ne deschidem spre un tip foarte diferit de relație. Dacă vrei dragoste adevărată, ai nevoie de ceea ce eu numesc un iubit adevărat. Ce vreau să spun de fapt prin asta? Care este diferența între un suflet pereche și un iubit adevărat? Mai întâi, permiteți-mi să definesc termenul „suflet” pentru voi: sufletul nostru este acea parte vitală, minunată, care se încarnează viață după viață și trece dintr-o experiență în alta, astfel încât să învețe despre iubire și despre evoluția conștientă. Aproape toate ființele, inclusiv numeroase animale, plante sau planete au conștiință, iar multe dintre ele au și un suflet, un nucleu de „sine” care funcționează independent de celelalte forțe. Sufletul lor este cel care face ca o conștiință să fie unică și singulară. De-a lungul vieților noastre, formăm legături, în mod firesc, cu diferite suflete. Atunci, un suflet pereche este pur și simplu o ființă al cărui suflet este în conexiune cu propriul nostru suflet Această definiție înseamnă că aproape toți cei din viața noastră, inclusiv animalul nostru de companie, sunt, probabil, suflete pereche. Îi includ printre sufletele mele pereche pe fiii mei, pe părinți, pe bunicii mei morți, pe prietenii apropiați și chiar pe Lucky câinele meu și pe Max, porcușorul de Guineea. Deoarece sufletele pereche adevărate pot să fie sau să nu fie iubiți sau soți, un termen mai bun pentru cei cu care avem legături de suflet este cel de suflete partener. Pentru Pag. 1 – 7 |