"Un om a traversat munții și mările pentru a se convinge personal de autenticitatea faimosului Maestru. - Ce miracole a fãcut Maestrul tău? l-a întrebat el pe un discipol. Ei bine, există miracole și miracole. În țara din care vii tu, oamenii consideră un miracol când Dumnezeu împlinește voința cuiva. În țara noastră, se consideră un miracol atunci când cineva împlinește voința lui Dumnezeu."
"Ori de câte ori era întrebat cum s-a produs iluminarea în cazul său, Maestrul refuză să vorbească, deși discipolii săi au încercat prin toate mijloacele să îl tragă de limbă.
Singura informație pe care o dețineau ei era că atunci când propriul său fiu l-a întrebat ce a simțit când a trăit iluminarea, el a răspuns: - Am înnebunit!. Când băiatul l-a întrebat de ce, Maestrul a răspuns: - Ei bine, fiule, m-am simțit ca și cum aș fi făcut niște eforturi uriașe pentru a intra într-o casă urcându-mă pe o frânghie și spărgând o fereastră, numai ca să descopăr în final că ușa era larg deschisă."
"Maestrul nu obosea niciodată să respingă concepțiile despre Dumnezeu ale oamenilor. - Dacã Dumnezeul vostru vă sare în ajutor și vă scoate din necaz, obișnuia să spună el, înseamnă că a sosit timpul să îl căutați pe adevăratul Dumnezeu. Rugat să explice mai bine, el a relatat o poveste: - Un om s-a dus la piață și a plecat la cumpărături, lăsându-și bicicleta nesupravegheată. Nu și-a amintit de ea decât a doua zi, când s-a repezit la piațã, convins că bicicleta i-a fost furată. Aceasta se afla însa exact în locul în care o lăsase. Copleșit de bucurie, el a intrat în primul templu care i-a ieșit în cale și i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru că i-a păstrat bicicleta. Când a ieșit afară din templu, bicicleta dispăruse!"
|