Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Kazan
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Kazan este cea mai cunoscută și venerată icoană de pe întreg cuprinsul Rusiei. Aceasta poate fi întâlnită, practic, în fiecare casă. Începând cu Botezul, faimoasa icoană de la Kazan îl însoțește pe credincios în toată viața sa. Către ajutorul ei au alergat nu doar oamenii simpli, ci și cnejii, împărații ori marii dregători ai Rusiei. Ca o apărătoare de obște, icoana a dăruit, în nenumărate rânduri, biruință asupra vrăjmașilor dreptei credințe. În cinstea icoanei Maica Domnului de la Kazan, în multe sate și orașe din Rusia s-au înălțat biserici și catedrale. Orice om care are un necaz ori întâmpină vreo dificultate în problemele de zi cu zi, în viața sa personală, poate să se roage înaintea icoanei Maicii Domnului de la Kazan. Și va primi, fără doar și poate, ajutor din destul.
Cum ne apără pe noi și pe cei apropiați ai noștri Maica Domnului Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Kazan, cu istoria ei unică, veche de mai multe veacuri, aparține tipului iconografie Odighitria – Îndrumătoarea. De-a lungul vremii, înaintea ei s-au rugat cu credință mulțime de credincioși. Rugându-ne înaintea acestei icoane, suntem ocrotiți de Maica Domnului în toate ale noastre. Ea atârnă adeseori la căpătâiul copiilor noștri, care știu că icoana Maica Domnului de la Kazan îi veghează întotdeauna atunci când dorm, apărându-i de orice rău. Și poate că nu e deloc întâmplător faptul că istoria ei este legată de o fetiță care a aflat icoana în pământ, în urma unui vis.
Pentru ce ne rugăm la icoană
Rugăciunea înaintea icoanei Maica Domnului de la Kazan ne ajută în toate împrejurările dificile ale vieții, în toate întristările, necazurile și durerile noastre. Născătoarea de Dumnezeu a ajutat, încă dintru început, la rugăciunile făcute înaintea icoanei sale, în mai multe boli de ochi. Astfel, în 1579, când a fost descoperită la Kazan, fiind dusă în biserică, s-a petrecut prima tămăduire de orbire: un oarecare sărac, pe nume Iosif, care fusese orb vreme de trei ani, după o rugăciune înaintea icoanei Maica Domnului de la Kazan, a primit tămăduire de orbire – nu doar de cea trupească, ci și de cea sufletească.
Această icoană adeseori se dăruiește ca binecuvântare celor tineri, la Cununie, ca legătura lor să fie trainică și ei să parcurgă împreună lungul drum al acestei vieți, tânăra familie având mereu alături icoana Maica Domnului de la Kazan – ajutătoarea și ocrotitoarea întregului neam omenesc.
Arătarea icoanei Maica Domnului de la Kazan
A nul 1579 a fost unul foarte greu pentru cetatea Kazan: o arșiță fără seamăn și secetă, iar mai apoi un puternic incendiu. Jumătate din oraș a ars. Mulți locuitori au rămas fără adăpost. Printre aceștia s-a aflat și familia unei fetițe de 9 ani, numită Matrona. Tatăl și mama fetiței încercau din greu să înalțe o nouă locuință. Într-o zi, Matrona a avut un vis, în care Maica Domnului îi poruncea să scoată din pământ icoana sa. I-a arătat ei locul în care se afla aceasta, exact acolo unde se aflase casa lor arsă. Părinții, la început, nu au ascultat de fetiță, însă când visul s-a repetat, au mers la locul în care arsese casa. Acolo au aflat icoana Maicii Domnului. Vestea despre această minune s-a răspândit în întreaga cetate. Mai-marele cetății și arhiepiscopul locului au venit la casa Matronei. Mai întâi icoana scoasă din pământ a fost mutată în catedrala Mănăstirii Schimbarea la Față, de către un preot simplu, numit Ermoghen. Peste câțiva ani, acesta va deveni Patriarhul întregii Rusii.
Prin arătarea icoanei Maica Domnului de la Kazan, oamenii au fost ajutați să se întărească în credința cea dreaptă. Până în anul 1552, pe aceste meleaguri fusese răspândită credința musulmană, de către hanatul de Kazan, întemeiat aici cu mai bine de un veac înainte. După ce Ivan cel Groaznic a cucerit cetatea, locuitorii de acolo au început să primească însă credința ortodoxă. Îndată după aflarea în chip minunat a icoanei Născătoarei de Dumnezeu, către biserica în care se afla icoana a început să alerge mulțime de popor care nu trecuse încă la dreapta credință.
Nimănui nu i s-a făcut cunoscut în ce fel icoana Maicii Domnului a ajuns în acele locuri. Se presupune că aceasta este una dintre icoanele pictate de Sfântul Apostol Luca. În Kazan ea ar fi putut fi dusă și îngropată fie de robii ruși luați de către tătari, fie de un musulman care a trecut la creștinism și care a fost nevoit să o ascundă.
După ce această icoană a fost aflată, s-a dat de veste țarului Ivan cel Groaznic. Iar țarul a dat poruncă să se întemeieze pe locul descoperirii icoanei o mănăstire de maici.
Mănăstirea ridicată în cinstea icoanei Maica Domnului de la Kazan a fost gata în timpul țarului Feodor Ivanovici, fiul lui Ivan cel Groaznic. Prima monahie a mănăstirii a fost chiar Matrona, cea care a descoperit această sfințenie. După tunderea în monahism, ea a primit numele de Mavra, peste câțiva ani devenind întâi-stătătoarea mănăstirii.
La cererea țarului Feodor Ivanovi ci, Mitropolitul Ermoghen al Kazanului a scris cartea Istoria și minunile Preacuraiei Născătoare de Dumnezeu, cinstită și slăvită prin icoana ei de la Kazan, scriere care a cunoscut mai multe ediții. În această carte se povestește că minunile au început să apară îndată după dezgroparea icoanei Pe calea bisericii oamenii puteau întâlni în acele vremuri pe un oarecare Iosif, care nu văzuse nimic vreme de trei ani. Tot atunci și-a recăpătat vederea și un alt orb, pe nume Nikita.
Slava icoanei Maica Domnului de la Kazan s-a răspândit, în curând, pretutindeni. După modelul acesteia, s-au făcut mai multe copii, care s-au trimis în alte eparhii. În anul 1904, icoana originală a fost furată din catedrala din Kazan. Din acele vremuri, nu se mai știe unde se află aceasta.
Felurite copii ale icoanei
Maica Domnului de la Kazan
În Rusia sunt vestite mai multe copii ale icoanei Maica Domnului de la Kazan.
Două dintre acestea se află în Kazan, orașul în care coexistă pașnic două religii: creștinismul și islamismul. O copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Kazan o întâlnim în biserica cu hramul Sfinții binecredincioșii cneji Feodor, David și Constantin – făcătorii de minuni din Iaroslavl. În ciuda dimensiunilor ei modeste, biserica este printre cele mai venerate locuri ale credinței ortodoxe din Kazan. În conștiința credincioșilor, ea este considerată a fi una dintre cele mai vechi vetre de rugăciune ale orașului, biserica făcătorilor de minuni din Iaroslavl fiind singura din oraș care nu a fost închisă în anii puterii sovietice (din 1938 până în 1946 ea a avut chiar statut de catedrală).
În Catedrala Înălțării Sfintei Cruci din Kazan (fosta Mănăstire a Maicii
Pag. 5 – 11 |
Adevăr Divin
