Alimentația în bolile digestive

Orice aliment nu trebuie să fie tratat ca o marfă oarecare ci ca un produs purtător de substanțe nutritive și proprietăți senzoriale, dar și purtător de informație care emite semnale gustative după ce a fost ingerat și continuă să poarte semnale de-a lungul digestiei și metabolizării sale (nivelul glucozei În sânge și nivelul de serotonină din creier reprezintă unele dintre semnale). Fiecare celulă din organism răspunde la componenții bioactivi ai alimentului, răspuns care este determinat de factori nutrigenetici (depind de fondul genetic al celulei, deci de genom), dar și de factori epigenomici care reprezintă factorii de răspuns ai celulei la acțiunea substanțelor bioactive. Pe de altă parte, o altă categorie de factori – cei nutrigenomici determină capacitatea substanțelor bioactive din alimente de a influența modalitățile de expresie a genelor.

Organismul uman, în mod simplist, poate fi considerat un sistem energetic deschis, În care există intrări (alimente, apă, aer), transformări (digestie, absorbție și metabolizare), cu cheltuială de energie pentru menținerea și repararea unor structuri și pentru mișcare, dar și ieșiri reprezentate de CO2 și vapori de apă (prin plămâni), uree, acid uric, creatinină (prin intermediul aparatului urinar) și deșeuri sub formă de excremente.

Dacă intrările de energie sunt mai mari decât cheltuielile de energie, surplusul de energie este transformat În grăsime care se depozitează în organism, care devine obez. Obezitatea este strâns asociată cu diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, stresul oxida tiv și sindromul metabolic.

1. Anatomia și fiziologia aparatului digestiv

    1.1 . Segmentele tubului digestiv

          1 .1 .1. Cavitatea bucală

          1.1.2. Faringele

          1.1.3. Esofagul

          1.1.4. Stomacul

          1.1.5. Intestinul subțire

          1.1.6. Intestinul gros

          1.1.7. Rectul

    1.2. Microbiota tractului digestiv

2. Infecția cu Helicobacter pylori și bolile asociate

    2.1. Aspecte generale privind Helicobacter pylori

    2.2. Acțiuni ale Helicobacter pylori

         2.2.1. Inflamația produsă de Helicobacter pylori și carcinogeneza gastrică

2.2.2. Efectele toxice directe ale Helicobacter pylori asupra celulelor epiteliale

2.2.3. Helicobacter pylori și balanța (echilibrul) celulară dintre apoptoză și proliferare

2.2.4. Helicobacter pylori, căile de transducție, și transcripția genică în celulele epiteliale gastrice

2.2.5. Infecția cu Helicobacter pylori, stresul oxidativ și acumularea de mutații genetice

         2.2.6. Helicobacter pylori și implicarea acestuia în repararea ADN

2.2.7. Helicobacter pylori și legătura cu modificările în celulele de adeziune

    2.3. Mecanisme de răspuns În cazul infecției cu Helicobacter pylori

3.Bolile aparatului digestiv și alimentația specifică

    3.1. Importanța alimentației în asigurarea sănătății omului

    3.2. Antecedentele bolilor digestive

    3.3. Simptomele bolilor digestive

    3.4. Bolile cavității bucale

          3.4.1. Catarul (inflamarea mucoasei bucale)

          3.4.2. Aftele (Aftoza)

          3.4.3. Candidoza bucală

          3.4.4. Gingivitele

          3.4.5. Boala parodontală

          3.4.6. Cancerul cavității bucale

          3.4.7. Halena

         3.4.8. Cariile dentare

         3.4.9. Dinți pătați

         3.4.10. Bolile faringelui și amigdalelor

   3.5. Bolile esofagului

         3.5.1. Achaliaza

         3.5.2. Esofagita

         3.5.3. Cancerul esofagian

         3.5.4. Diverticulii

         3.5.5. Endobrahiesofagul (esofagul Barett)

   3.6. Bolile stomacului

         3.6.1. Hernia hiatală

         3.6.2. Gastrita hipoacidă

         3.6.3. Gastrita hiperacidă

         3.6.4. Reflux gastroesofagian

         3.6.5. Hemoragia digestivă superioară

         3.6.6. Stenoza pilorică

         3.6.7. Ulcere gastroduodenale

         3.6.8. Cancerul gastric

   3.7. Bolile intestinului subțire și intestinului gros

         3.7.1. Duodenită

         3.7.2. Diareea

         3.7.3. Sindromul iritabil al intestinului

         3.7.4. Sindromul inflamatoriu al intestinului

         3.7.5. Constipația

         3.7.6. Tulburări de digestie

         3.7.7. Apendicita

         3.7.8. Cancerul colono - rectal

         3.7.9. Diverticuloza intestinală

    3.8. Bolile analo - rectale

         3.8.1. Hemoroizii

         3.8.2. Fistula anală

         3.8.3. Fisura anală

         3.8.4. Prurit anal

4.Intoleranțe alimentare

4.1.1. Teste pentru diagnosticarea intoleranței la lactoză

         4.1.2. Dieta În intoleranța la lactoză

    4.2. Intoleranța la gluten și alimentația în boala celiacă

         4.2.1. Proteine implicate în boala celiacă

         4.2.2. Stabilirea diagnosticului în boala celiacă

         4.2.3. Alimentația în boala celiacă

    4.3. Intoleranța ereditară la fructoză

5.Boli ale glandelor asociate aparatului digestiv

    5.1. Ficatul și boli ale ficatului

         5.1.1. Bila și funcțiile sale

         5.1.2. Acizii biliari din colon

         5.1.3. Hepatitele

         5.1.4. Ciroza ficatului

         5.1.5. Litiaza biliară și dischinezia biliară

         5.1.6. Colecistita

5.2. Pancreasul și bolile pancreasului

         5.2.1. Pancreasul și secrețiile sale

         5.2.2. Pancreatita acută și cronică

6. Gastroenterite produse de bacterii și virusuri

6.1. Condițiile generale de „invazie” a bacteriilor patogene care produc gastroenterite  

    6.2. Gastroenterite stafilococice

    6.3. Gastroenterite provocate de Salmonella

    6.4. Gastroenterite produse de Shigella

    6.5. Gastroenterite produse de Escherichia coli

    6.6. Gastroenterite produse de bacterii din genul Vibrio

    6.7. Gastroenterite produse de Yersinia

    6.8. Gastroenterite produse de Campylobacter

    6.9. Gastroenterite produse de Bacillus cereus

    6.10. Alte boli care se manifestă prin diaree

         6.10.1. Listerioza

         6.10.2. Botulismul

         6.10.3. Intoxicația produsă de Clostridium perfringens

    6.11. Gastroenterite virale

    6.12. Clasificarea după gradul de risc al patogenilor

    6.13. Caracteristicile rezumative ale patogenilor menționați

    6.14. Măsuri generale pentru Împiedicarea gastroenteritelor

         6.14.1. Organizarea frigiderului În gospodăria individuală          

         6.14.2. Pregătirea mâncării În bucătăria casei

    6.15. Măsuri medicale

7. Rolul probioticelor și fibrei alimentare în gastroenterologie

    7.1. Rolul probioticelor în gastroenterologie

    7.2. Fibra alimentară și rolul ei în gastroenterologie

         7.2.1. Fibra totală

         7.2.2. Fibra solubilă

         7.2.3. Definiții ale prebioticelor

8. Boli parazitare care afectează tractul intestinal și alte organe

    8.1. Giardiaza

    8.2. Amebiaza

    8.3. Ciclosporiaza

    8.4. Toxoplasmoza

    8.5. Sarcocitoza

    8.6. Criptosporidioza

    8.7. Blastocistoza

    8.8. Balantidioza

    8.9. Cistoisporiaza

    8.10. Dientamoebiaza

    8.11. Fasciciolaza

    8.12. Fascilopsiaza

    8.13. Paragnimiaza

    8.14. Clonorchiaza

    8.15. Diphyllobothriaza

    8.16. Teniaza

    8.17. Himenolepiaza

    8.18. Heterofiaza

    8.19. Dipylidiaza

    8.20. Trichineloza

    8.21. Anisakiaza

    8.22. Ascariaza

    8.23. Enterobiaza

    8.24. Gnatostomiaza

    8.25. Capillarioza intestinală

    8.26. Capillarioza hepatică

    8.27. Trichostrongiloza

    8.28. Trichuriaza

    8.29. Ancylostomiaza

    8.30. Alimentația în caz de infestare cu paraziți intestinali

8.31. Măsuri pentru minimizarea îmbolnăvirii cu unii paraziți

    8.32. Tratamentul medicamentos al unor paraziți

Bibliografie