Salvează-ți căsnicia în cinci minute pe zi
Strategii simple pentru a-ți îmbunătăți relația de cuplu
Viața de cuplu devine adesea o plictisitoare rutină, iar zilele fericite de la început par uitate din cauza carierei și a copiilor, a succeselor și a eșecurilor, a problemelor de sănătate ale părinților sau a dificultăților financiare. Nu-ți face griji! O căsnicie fericită este la îndemâna oricui – e nevoie doar să acorzi relației tale cinci minute zilnic. |
29.90 22.43 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Cinci minute în care tu și partenerul tău vă puteți face fericiți unul pe celălalt prin metode simple: o îmbrățișare în momentele dificile, un cadou oferit fără un motiv anume, folosirea unui limbaj senzual numai de voi înțeles și multe altele. Strategiile prezentate în această carte îți vor arăta cum să transformi o relație marcată de singurătate și frustrare într-una caldă și apropiată și să îți consolidezi rapid căsnicia, învățând, în același timp, cum să o păstrezi trainică și fericită în anii care vor veni. O căsnicie fericită este mai aproape decât crezi! |
Cuprins:
Mulțumiri ... 9 |
Fragment:
CAPITOLUL 1 MANIFESTÃRI FIZICE DE AFECȚIUNE
Plimbându-te prin cartierul tău, ai zâmbit vreodată privind un cuplu în vârstă ținându-se de mână? Probabil ai oftat și ți-ai spus: „încă mai sunt îndrăgostiți după atâția ani”. Longevitatea acestui cuplu nu este o întâmplare. Ei sunt dovada elementului-cheie care face ca mariajul să dureze: afecțiunea zilnică, trăită cu simplitate. Atingerea zilnică dintre tine și partenerul tău nu trebuie să fie obligatoriu de natură sexuală. O mângâiere ușoară a mâinii în timpul discuției poate însemna înțelegere; o îmbrățișare pe canapea poate genera sentimentul de comuniune. în doar cinci minute – sau chiar mai puțin! –, un mic gest fizic îi poate aminti soțului că este apreciat sau soției că nu este singură. Când afecțiunea dispare De ce este nevoie să ne reamintim un lucru în aparență atât de simplu? Din păcate, pe măsură ce căsătoria ajunge la maturitate și viața se complică din cauza carierei și a copiilor, a succeselor și a eșecurilor, afecțiunea zilnică este deseori eclipsată de momentele cronice și intermitente de stres și de agitație. Scenariul tipic în care el spune: „Iubito, am ajuns acasă!”, iar soția fericită își sărută soțul în prag este înlocuit acum de un strigăt din bucătărie: „Iubitule, poți duce tu câinele afară până gătesc cina?” în societatea noastră, cu toții părem să funcționăm la o capacitate sporită; le facem pe toate și încercăm să nu uităm să-i sărutăm pe cei mici când se lovesc și să-i îmbrățișăm în fiecare zi. Chiar și așa, afecțiunea pentru partenerul nostru este deseori lăsată deoparte. Încetul cu încetul, chiar și un cuplu tânăr și pasional poate deveni asemenea unor corăbii care se înstrăinează și se pierd în noapte. O căsătorie din care dovezile zilnice de afecțiune lipsesc seamănă cu o mașină bine unsă, dar care își face doar treaba, și atât. Unde mai putem vorbi aici de bucurie? Mai mult decât atât, pe măsură ce problemele vieții apar în mod inevitabil, soții care nu sunt obișnuiți să-și ofere afecțiune reciprocă se privează de o adevărată sursă de alinare. Aveți nevoie în permanență de dovezi de afecțiune pentru ca legătura dintre tine și partenerul de viață să rămână puternică; în lipsa acestora, riscați să rămâneți împreună, dar să vă simțiți în realitate singuri. Insuflă-i căsniciei tale o doză de afecțiune Atunci când îi oferi zilnic soțului / soției câte un sărut, o îmbrățișare sau un masaj pe spate, acestea îi aduc aminte de devotamentul tău, vă readuc amândurora sentimentul că sunteți o echipă. Veștile bune? Cinci minute pe zi e tot ce ai nevoie pentru a restabili afecțiunea prietenească în căsnicia ta, un mic efort care îți va aduce o imensă recompensă sentimentală. Multora dintre noi ne-ar plăcea să fim mai afectuoși. Secretul este să ne impunem să găsim timp pentru dovezi de afecțiune față de partenerul nostru, așa cum reușim să facem față vieții foarte ocupate. Mai jos sunt prezentate câteva situații ipotetice legate de afecțiune. Imaginează-te în aceste situații. Ce decizie ai lua? Ignorarea posibilitățide afecțiune Acceptarea posibilitățide afecțiune Este târziu și soția ta strânge masa. Tu îi spui noapte bună din hol și te duci la culcușul tău, unde adormi repede în fața televizorului. Este târziu și soția ta strânge masa. În timp ce ea pune fața de masă în sertar, tu te apropii din spate și o strângi în brațe. Ai putea să-i spui cât de mult ți-a plăcut cina pe care a gătit-o, dar probabil gesturile tale spun totul. Soțul tău este în biroul său, unde are o discuție telefonică aprinsă cu mama lui. Rămâi la ușă să afli de ce se ceartă. Soțul tău este în biroul său, unde are o discuție telefonică aprinsă cu mama lui. Nedorind să te implici, dar arătându-ți susținerea, intri și îl mângâi ușor pe umăr înainte de a te îndepărta. Soțul tău este un cumpărător pretențios, care are neapărat nevoie de pantaloni noi. În timp ce te grăbești prin mall, el rămâne în urmă, ca un adolescent revoltat. Te enervezi. Soțul tău este un cumpărător pretențios, care are neapărat nevoie de pantaloni noi. Îți potrivești pasul cu al lui, îl iei pe după mijloc și îți pui mâna în buzunarul lui de la spate, ca o adolescentă. Arătați trăsnet. Este 7 dimineața și atât tu, cât și soția vă grăbiți să plecați. O săruți scurt pe obraz – gestul tău obișnuit – și ieși pe ușă. Este 7 dimineața și atât tu, cât și soția vă grăbiți să plecați. În fața copiilor, o prinzi în brațe și-o învârți prin aer. Toată lumea începe ziua binedispusă.
Dacă ținem cont că unul din trei cupluri consideră că mariajul lor riscă să devină „monoton”, alegerea de a arăta simple și mici dovezi de dragoste reprezintă modalitate a inteligentă și ușoară de a păstra contactul permanent și de a menține flacăra aprinsă. Interesant este faptul că afecțiunea fizică este obișnuită și reciprocă: cu cât vei fi mai afectuos cu soția, cu atât mai mult ea nu va pierde din vedere și va fi încurajată să facă la fel. Afecțiunea în timpul situațiilor conflictuale SPUNE AȘA „Poate că nu suntem de aceeași părere în această problemă, dar eu tot te iubesc. Hai să ne giugiulim câteva minute pe canapea și reluăm mâine discuția.” Îi sfătuiesc pe tinerii pe care îi consiliez să ignore sfatul bunicii, care spune să nu te duci la culcare supărat. Deseori, este mai înțelept să iei câte o pauză pentru a reevalua situația – și să lași emoțiile puternice să scadă în intensitate. (Nu trebuie neglijat nici faptul că ai nevoie de somn suficient.) În loc să vă certați toată noaptea, puneți-vă de acord să mergeți la culcare fără să ajungeți la un numitor comun, însă nu renunțați la gesturile voastre afectuoase obișnuite de seară, ca să atenuați atmosfera neplăcută. Sărutați-vă înainte de a adormi; spune-i soțului tău că îl iubești; îmbrățișați-vă pentru câteva momente. Dacă nu sunteți de obicei afectuoși când vine ora de culcare, fă un efort suplimentar pentru a te apropia de partenerul tău, în ciuda sentimentelor rănite. Acest scurt contact fizic va crește probabilitate a obținerii unei rezolvări a doua zi de dimineață. Nepotriviri În ciuda faptului că majoritatea cuplurilor au același punct de vedere în privința mai multor aspecte – împărtășesc același sistem de valori, au aceeași părere despre bani, amândoi iubesc vechile filme western –, când vine vorba despre afecțiunea zilnică uneori intervine câte o nepotrivire. Unii oameni sunt mai puțin înclinați spre partea fizică decât ceilalți. Poate ai crescut într-o familie care nu își manifesta dragostea prin intermediul contactului fizic? Poate că, în urmă cu ceva timp, a fost depășită o limită, iar când vine vorba de dragoste, acest lucru îți revine în amintire? Oricare ar fi motivul pentru care tu sau partenerul tău aveți probleme privitoare la deschiderea unul față de celălalt, o căsnicie fericită are în vedere identificarea unui spațiu care să fie satisfăcător pentru amândoi. Supliment In următoarea dimineață de sâmbătă, atunci când puteți dormi mai mult, întoarce-te spre partenerul tău, ia-l în brațe și vezi dacă acest lucru duce la giugiuleli sau – chiar mai mult – la o partidă de sex pe cinste. Acela dintre voi care este înclinat către mai multă afecțiune se poate simți neglijat dacă îmbrățișările și sărutările sunt puține și rare. În același timp, dacă soțul tău rezervat se simte stânjenit de faptul că i te așezi în brațe neanunțată sau soției nu îi place că vrei să o săruți când nu are chef, atunci poate apărea, fără voie, un sentiment de sufocare. Cele cinci minute zilnice de apropiere pot fi încă utile pentru un asemenea cuplu, însă sincronizarea și modul de abordare sunt cele mai importante. Dacă ai nevoie de afecțiune și simți că acest lucru îți lipsește, nu aștepta ca partenerul tău să vină să ți-o ofere. Fă tu acest lucru atunci când atmosfera e mai relaxată. Ia-ți ușor partenerul de mână pentru câteva minute și apoi dă-i drumul, fără să-i atragi atenția asupra acestui lucru („Vezi, nu e chiar atât de rău!”) sau să-l faci să se simtă vinovat („De ce nici măcar o dată nu ne ținem de mână, la film?”). Cheia este să nu forțezi, nici să acuzi. Ia-o ușor. POVESTEA LUI SUSAN ȘI A LUI ANDREW Susan provenea dintr-o familie de italieni care apreciază să te exprimi deschis. Mama ei insista ca duminica să ia masa împreună și să te ferească Dumnezeu dacă toți cei cinci copii nu ar fi fost prezenți la masă și n-ar fi mâncat până nu mai puteau. După cină, tatăl lui Susan punea arii din opere și întreaga familie începea să cânte. După o masă copioasă, multe sărutări și îmbrățișări, toată lumea se ducea acasă. Susan s-a căsătorit cu Andrew, un băiat dintr-o familie conservatoare din Connecticut, așa cum sunt cele din Noua Anglie. Familia lui Andrew își manifesta afecțiunea cu discreție, nu în mod public. Nu se dădea nimeni în spectacol, nu plângea nu înjura și nu se săruta în văzul lumii. La început, Andrew se simți ușurat în lumea lui Susan, însă apoi totul i se păru puțin cam mult – era nevoie de prea mult efort și lucrurile cam prea lipsite de control. După o vreme, când Susan cerea câte un sărut sau îl lua pe Andrew de mână, el spunea: „Nu te mai purta ca un copil. Suntem adulți și avem copiii noștri acum. Maturizează-te.” Susan se hotărî să îndrepte lucrurile către afecțiunea fizică la care râvnea. Stând împreună la cafea, ea începu: – Andrew, la ce te referi atunci când îmi spui să nu mă mai port ca un copil? – Știi și tu ce vreau să spun; nu te mai prosti. – Nu înțeleg. Care este legătura dintre a cere un sărut și a te purta copilărește? – Sărutările sunt pentru copii sau atunci când faci sex. Familia ta este exagerată când vine vorba de lucrurile astea. – Ce crezi tu despre sărut? De ce crezi că este doar pentru copii? – Când eram copil, mătușa mea Beatrice dădea buzna în casa noastră strigând cât o țineau plămânii: „Dă-mi un pupic, dă-mi un pupic!” Mă simțeam încorsetat, umilit și dezgustat. Nimeni altcineva nu s-a mai purtat cu mine așa în copilărie. – Andrew, nu vreau să te prind în cursă sau să te fac să te simți prost când îți cer un sărut. Mă crezi? – Da. – Bine, pentru că atunci când vreau un sărut, vreau numai să simt căldura trupului tău și să mă simt bine în brațele tale. Te iubesc atât de mult! – Și eu. Identificând cauza disconfortului lui Andrew și permițând fiecăruia să spună ce îl motivează, Susan și Andrew au ajuns într-un punct în care amândoi s-au simțit în largul lor. Dacă tu și soțul tău aveți păreri diferite despre cât de des ar trebui să vă îmbrățișați sau să vă sărutați, răspunsul poate fi găsit cercetând ce s-a petrecut în trecut. Când descoperi care este cauza reală a intoleranței partenerului în privința apropierii, atunci poți să faci o legătură între punctul tău de vedere și al său. SPUNE AȘA „În copilărie, ți-ai văzut vreodată părinții îmbrățișându-se? Afecțiunea dintre ei (sau lipsa ei) au afectat modul cum se purtau cu tine?” Ține mine: cu cât oferi mai multă afecțiune, cu atât mai multă vei primi în cele din urmă. Atingerea reprezintă o nevoie de bază. Nevoia este latentă, ea doar așteaptă să fie pusă în valoare. Încă de la naștere, mângâierea, pe lângă somn și hrană, permite dezvoltarea copilului, iar aceeași necesitate tactilă se manifestă pe parcursul întregii vieți. Suntem făcuți ca să fim mângâiați și să mângâiem. Și, timp de cinci minute pe zi, aceasta poate fi o cale extrem de simplă de a satisface această necesitate și de a ne reaminti, nouă și partenerului, că aparținem unul altuia. Strategii pentru cele cinci minute Mângâierea pe care i-o oferi partenerului tău de viață poate fi o cale simplă și rapidă de a-ți consolida dragostea zi după zi. Un gest tandru durează doar câteva minute, însă, la fel ca și Îmbrățișarea reprezintă o sursă universală de confort. Transmite liniște, comuniune și confirmă faptul că veți Pag. 15 – 21 |