Arta vindecării învățată de la Valeriu Popa
Integrarea armonioasă a aspectelor fizice, mentale și spirituale
Valeriu Popa n-a fost numai un vindecător al corpului, ci și unul al sufletului și al spiritului. Pătrundea cu exactitate uluitoare în trecutul, prezentul și viitorul celui pe care îl examina în cele mai ascunse unghere ale sufletului, făcându-l pe acesta să-și conștientizeze problemele și cauzele lor, declanșând astfel în el vindecările sufletești. |
35.00 27.65 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
VALERIU POPA (1924 - 1997) Valeriu Popa n-a fost numai un vindecător al corpului, ci și unul al sufletului și al spiritului. Pătrundea cu exactitate uluitoare în trecutul, prezentul și viitorul celui pe care îl examina în cele mai ascunse unghere ale sufletului, făcându-l pe acesta să-și conștientizeze problemele și cauzele lor, declanșând astfel în el vindecările sufletești.
„Poate sunteți grav bolnavi, fără speranțe de vindecare pe cale medicală sau poare fară bani pentru a plăti costisitoarele tratamente, deznădăjduiți, speriați, neputincioși în fața greutăților vieții - îngenuncheați de propriile greșeli comise din lipsă de credință. (Ovidiu Harbădă) |
Cuprins:
Prefață ... 7 |
Fragment:
Dumnezeu, iubire, credință, rugăciune Doamne, Iartă-mi orice greșeală... Tu știi mai bine de ce și cum... Dumnezeu este conștiința pură, este existența pură, este înțelepciunea atotcuprinzătoare. Dumnezeu este iubire, iar iubirea este Dumnezeu. Iubirea reprezintă calea împărătească spre Dumnezeu. Dumnezeu este izvorul vieții, al bucuriei, al echilibrului, al fericirii. Fără Dumnezeu suntem singuri. Fără Dumnezeu totul este himeră. Dumnezeu este etern, nu poate fi schimbat și este indestructibil. Iubirea poate exista doar prin manifestarea lui Dumnezeu. Iubirea este cel mai înălțător sentiment, cea mai grandioasă trăire din Creație. Dumnezeu ne-a dotat cu gândire pentru a ne descoperi sensul existenței noastre, pentru a ne dezvolta discernământul spiritual – singurul care ne ajută să cunoaștem Divinitatea. Adevăratul țel al vieții este cunoașterea lui Dumnezeu. Mai devreme sau mai târziu, fiecare ființă va învăța de la viață această lecție. Să ne reamintim ce a spus Iisus: „ ...Împărăția lui Dumnezeu este în voi”, adică în noi toți. Da, Dumnezeu este prezent în fiecare dintre noi. Dumnezeu este omnipotent, omniscient și mniprezent. El este acolo unde noi privim, acționăm și trăim. El este în noi, cu noi, în jurul nostru, în solul pământului, în minerale, roci, plante, flori și pomi, El pulsează în păsări, animale și oameni... Dumnezeu e prezent în sentimentele și în gândurile luminoase pe care le nutrim, în iubirea pe care o simțim, în bucuria cu care trăim, în cuvintele și faptele noastre inspirate de aceste sentimente și gânduri. Dumnezeu este dincolo de naștere și moarte și există în fiecare ființă sub forma Sinelui Divin. Tot ceea ce există – material sau imaterial – poartă amprenta lui Dumnezeu. Totul îi aparține Lui. El știe tot și este martorul tăcut al gândurilor noastre. Dumnezeu nu poate fi căutat cu instrumente sofisticate, în laborator – așa cum fac oamenii de știință – și nici într-un loc fix din spațiul înconjurător sau extraterestru. El nu este ocupantul vreunei forme fizice identificabile. El este în toate formele și totodată dincolo de ele, pentru că nu poate fi limitat de timp și de spațiu. Nu poate fi înțeles prin comentarii filozofice. El este nemărginit, dincolo de rațiune și de calcule matematice, și trebuie căutat cu dăruire și cu credință. Fiind întruparea iubirii, El există întotdeauna în inimile noastre. Acesta este locul unde trebuie căutat și descoperit. El este tot ceea ce exprimă bucurie, bunătate și echilibru. Este cel mai mare vindecător de pe lumea aceasta. Nici o definiție nu va putea vreodată să-L exprime pe Dumnezeu în totalitate. El nu dorește definițiile noastre, ci iubirea noastră. Este necesar să învățăm să-L iubim pe Dumnezeu, să-L simțim și să ne bucurăm clipă de clipă de prezența Lui. Așadar, să-L iubim cu toată puterea și în toată simplitatea, să avem încredere în El așa cum se încred copiii în părinții lor, iar această iubire și această credință să se manifeste tot timpul și în toate circumstanțele. Astfel, ignoranța va fi înlocuită de discernământul spiritual, de smerenie, credință, generozitate, răbdare și devotament. Mulți oameni se limitează la căutarea rațională a lui Dumnezeu și se mulțumesc cu înțelegerea intelectuală a Acestuia. Alții chiar Îl neagă. Oricât de mult l-ați nega pe Dumnezeu, El va continua, totuși, să’ vă însuflețească viața prin prezența Sa lăuntrică. Uitând complet de Dumnezeu, pierdeți din vedere propria dumneavoastră existență. Dumnezeu privește atent înlăuntrul ființei noastre. Doar oferindu-i iubirea noastră Îl vom câștiga. Singura putere a existenței este Harul divin. Această putere a lui Dumnezeu ne este dăruită pe măsura iubirii noastre și a gradului nostru de deschidere față de El. Harul se manifestă înlăuntrul ființei, prin intermediul propriei noastre realități superioare, el nu provine din exteriorul nostru și nici nu coboară de la o altitudine uriașă din spațiu. Cu cât mai puțin vom fi dominați de propriul nostru eu, cu atât mai mult vom beneficia de Harul divin. Abandonându-ne complet voinței lui Dumnezeu, încredințându-i Lui toate poverile noastre și urmându-L, El ne va oferi tot ceea ce ne este necesar pentru a putea trăi. Cea mai înaltă recompensă pentru iubirea noastră va fi iubirea lui Dumnezeu. Viața noastră ar trebui să fie dedicată servirii, lui Dumnezeu, împlinirii poruncilor și legilor divine. Aceste acțiuni dezinteresate, făcute numai din dragoste față de Dumnezeu, pentru a îndeplini voia Sa, conduc imediat la purificarea inimii. Cei care-L iau pe Dumnezeu drept tată și pe Maica Domnului drept mamă, nu au de ce să se teamă vreodată nici aici, pe Pământ, și nici în lumea de dincolo. Oamenii au credință în Dumnezeu în funcție de maturitatea lor spirituală și de progresarea lor pe calea spirituală. Un efort disciplinat și mai cu seamă susținut de-a lungul vieții pe calea către Dumnezeu, ne va asigura creșterea și desăvârșirea spirituală. Ignoranța spirituală – care, de fapt, înseamnă lipsa cunoașterii – este cel mai mare păcat, pentru că ea face ca toate celelalte păcate să devină posibile. Spovedirea ne ușurează sufletul pentru că astfel ne recunoaștem propriile greșeli și suntem gata să le îndreptăm. Cu sinceritate și deschidere, Îi vorbim lui Dumnezeu neascunzându-i nimic, pentru că El ne cunoaște greșelile mai bine decât o putem face noi înșine. Viața trebuie trăită evitând faptele rele și gândurile nocive pline de ură și mânie. Toate acțiunile întreprinse trebuie făcute cu iubire, bucurie și înțelepciune, pentru a-i ajuta pe ceilalți, fără a aștepta nici o răsplată. Procedând în felul acesta, ne vom alina propriile suferințe și, încetul cu încetul, vom ajunge să-L cunoaștem pe Dumnezeu. Vorbindu-I lui Dumnezeu și ascultându-L, El va răspunde cererilor noastre. Răspunsul poate, veni prin cărțile pe care le citim, prin oamenii și prietenii pe care-i iubim și chiar prin conflictele pe care le trăim. Răspunsurile pe care ni le dă Dumnezeu sunt cu mult mai înțelepte decât rugăciunile pe care I le adresăm. Dumnezeu are mai multă compasiune decât întreaga umanitate. Noi toți aparținem Lui cu tot ceea ce facem. „Ce semeni, aceea culegi” – spune un vechi proverb. Dacă vom semăna răul, vom culege roadele lui. Dacă vom semăna binele, acesta va intra în viața noastră sub formă de echilibru, sănătate, bucurie etc. Între cauză și efect există o strânsă legătură care se manifestă foarte precis și în viața omului. Suferințele omenești nu sunt o pedeapsă, ci o atenționare asupra faptului că nu au fost respectate legile divine. Iisus i-a spus unui om pe care l-a vindecat: „ ...de acum să nu mai păcătuiești ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău”. În acest citat din Evanghelie, relația cauză-efect este tot atât de evidentă ca și în spusele unui binecunoscut părinte: „Ceea ce faci, te face”. Ignoranța noastră nu schimbă cu nimic această lege. Ea este imuabilă și acționează în întregul Univers. Pe cât de ușor este să facem păcate, pe atât de greu este să anulăm efectele lor. Acest lucru se realizează prin gânduri corecte, prin acțiuni ce exprimă adevărul, prin rugăciuni, prin iubire și iertare și prin deprinderea de a armoniza tot ceea ce facem cu voința divină. Țelul călătoriei noastre este iubirea de Dumnezeu. Doar asta ne va echilibra. Abandonându-ne Sinelui Divin, vom acționa fără dorința de a fi recompensați pentru faptele noastre, inima va fi pură, iar simțurile și pasiunile vor fi controlate. Iubirea de Dumnezeu trebuie să fie pusă mai presus de iubirea de familie, de prieteni și față de propria imagine. Așa vom putea obține cunoașterea Sinelui sau desăvârșirea. Cunoașterea Sinelui înseamnă descoperirea adevăratului nostru eu care este o părticică din Dumnezeu. Aceasta se poate realiza eliminând iluzia care ne determină să ne identificăm cu acest ego efemer, cu individualitatea noastră, cu corpul nostru fizic și cu lumea materială în care trăim. Să-L vedem pe Dumnezeu în orice om și orice lucru, să folosim principiile creației și naturii în procesul cunoașterii Sinelui – sunt factorii principali care conduc la comuniunea cu divinitatea. Cunoașterea Sinelui reprezintă mântuirea sau desăvârșirea de care are nevoie oricine pentru diminuarea și, în final, dispariția propriei ignoranțe. Divinitatea nu este o entitate separată, fiind prezentă permanent în umanitate. Partea divină care ne face pe noi să trăim și să funcționăm se numește Sinele Divin sau Sinele Suprem. Sinele nu are nici o formă. Este dincolo de toate formele. Sinele Suprem este locul în care se produc miracolele, este inspirația pe care au accesat-o înțelepții și geniile din toate epocile, este minunea care are loc în viața noastră. Cum ar fi să avem control deplin asupra fiecărei clipe? Trebuie să trăim numai în prezent, să nu fim presați de timp, să fim stăpânii timpului, concentrându-ne din ce în ce mai mult asupra clipei prezente și eliberându-ne mintea de îngrijorări și iluzii, vom crea condițiile propice umplerii cu Sinele Suprem, care este Dumnezeul din noi. Sinele Suprem pătrunde și se răspândește în întregul Univers, sălășluind în inimile tuturor. Numai cunoașterea Sinelui oferă binecuvântarea eternă, pacea supremă și cunoașterea cea mai înaltă. La baza tuturor lucrurilor stă iubirea – care izvorăște din inimile oamenilor. Toate virtuțile pe care trebuie să le dobândim – se nasc din iubire. Dumnezeu cuprinde toate ființele sub forma iubirii. Majoritatea oamenilor nu doresc decât bani, cât mai mulți bani și cât mai multe bogății materiale. Dar care este adevărata noastră bogăție? Iubirea este comoara cea mai de preț. Să nu ne adunăm comori pe pământ, ci în cer, nutrind sentimente de iubire și dorința de a-i ajuta pe toți oamenii necondiționat, fiind animați de gânduri cât mai pure și mai înălțătoare. În această lume în care totul este trecător și incert, doar Iubirea contează. Nu trebuie să dorim niciodată răul altora, căci se va întoarce ca un bumerang împotriva noastră. Trebuie doar să iubim! Asta este lecția supremă a vieții. Iubirea este medicamentul ideal pentru organismul nostru. Starea de bucurie însoțită de iubire de Dumnezeu din sufletul nostru, facilitează procesul de vindecare. Iubirea este cea mai mare forță din Univers. Iubirea este infinită, de aceea a făcut-o Dumnezeu atât de puternică. Încercați să răspundeți la trei mari întrebări: Cum am iubit? Am făcut ceva bun pentru ceilalți? Cum mi-am irosit timpul prețios pe care mi l-a acordat Creatorul? Să ne îndreptăm cu credință rugăciunile și speranțele către Dumnezeu. Credința trebuie cultivată. Ea se hrănește în permanență din trăire a interioară. Când ne trezim dimineața, gândul nostru să fie îndreptat către Dumnezeu, mulțumindu-i că ne-a dăruit încă o zi de viață. Să-i mulțumim și pentru ceea ce nu ne-a dat, în Pag. 19 – 25 |