Fructe, legume și flori

Consumul în stare proaspătă a fructelor și a unora dintre legume, preparate culinare din legume proaspete și o vază cu flori radiind prospețime sunt ocazii ideale de valorificare a produselor horticole. Din păcate, însă, după recoltare, viața lor poate fi foarte scurtă. Există metode de prelungire a acesteia și ele trebuie cunoscute. Conservele din fructe și legume asigură o păstrare de durată deși nu rămân intacte toate calitățile materiei prime din care provin. Totuși, tehnologiile moderne de conservare reduc mult diferența.

Cap. 1. Păstrarea în stare proaspătă a produselor horticole     9
   1.1. Generalități..............................................................................          9
1.2. Metode de depozitare............................................................... 10
1.2.1. Depozitarea în vrac ............................ :............................... 10
1.2.2. Depozitarea în ambalaje, depozitarea în palete-lăzi, depo-
                 zitarea paletizată în lăzi, depozitarea nepaletizată în lăzi......     11
          1.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite.......................     13
       1.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole ............... 13
            1.3.2. Depozitele închise neutilate.............................................     15
       1.3.3. Depozitele cu ventilație mecanică .................................. 17
1.3.4. Depozitele frigorifice cu atmosferă normală.................... 21
1.3.5. Depozitele frigorifice cu atmosferă controlată (AC) .................... 23
Cap. 2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a căpșunelor
          și a fructelor de arbuști fructiferi .............. ........ 26
   2.1. Tehnologia valorificării în stare proaspată a căpșunelor .............. 26
2.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a fructelor unor
arbuști fructiferi cultivați....................................................... 29
2.2.1. Afinele .................................................................. .29
2.2.2. Coacăzele.......................................................................... 30
2.2.3. Zmeura ....................................................................... 31
Cap. 3. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a fructelor
drupacee (sâmburoase) ................................................... 33
3.1. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a cireșelor................ 33
3.2. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a vișinelor................. 35
   3.3. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a caiselor ............... 37
   3.4. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a piersicilor ............. 39
3.5. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a prunelor............... 41
Cap. 4. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a fructelor
           pomacee (semințoase) ......................................... 44
   4.1. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a merelor ............... 44
4.1.1. Păstrarea merelor în depozite frigorifice cu atmosferă
normală     .................................. ,................................. 46
4.1.2. Păstrarea merelor în depozite frigorifice cu atmosferă
controlată   47
4.1.3. Păstrarea merelor în depozite cu ventilație naturală...... 49
4.1.4. Păstrarea improvizată a merelor pentru industrializare ................. 50
       4.1.5. Sistarea păstrării și livrarea merelor ....................... . 50
   4.2. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a perelor ......... .51
4.2.1. Păstrarea perelor în depozite frigorifice cu atmosferă
               normală ........................................................... . 52
4.2.2. Păstrarea perelor în depozite frigorifice Cu atmosferă
               controlată ..................................................... . 53
       4.2.3. Păstrarea perelor în depozite cu ventilație naturală 54.. .
       4.2.4. Sistarea păstrării și livrarea perelor ........................ . 55
   4.3. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a gutuilor ....... . 55
Cap. 5. Tehnologia de valorificare a nucilor 57
   5.1 Tehnologia de valorificare a nucilor în coajă ................. . 57
   5.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nucă ........... . 61
   5.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspăt de nucă ....... . 62
Cap. 6. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a stru-
          gurilor de masă ........................................... . 64
     6.1. Fluxul tehnologic general ....................................... . 64
6.2. Păstrarea în depozite frigorifice cu atmosferă normală,
        de tip specializat ..................................... ~ ............ . 66
   6.3. Îngrijiri pe durata păstrării strugurilor ........................... . 68
6.4. Păstrarea în depozite frigorifice cu atmosferă normală de tip
         universal ............................................................... . 70
6.5. Păstrarea strugurilor în spații amenaja te cu ventilație natu-
         rală ...................................................................... . 70
Cap. 7. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă legumelor
      solanacee de la care se consumă fructele ....... . 71
    7.1. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a tomatelor ....... . 71
7.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a pătlăgelelor vinete
        (vinetelor ) .......................................................... . 79
   1..3. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a ardeilor .......... . 80
Cap. 8. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a
legume lor curcubitaceae.................................................. 84
8.1. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a castraveților ..... 84
   8.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a pepenilor galbeni ..        88
   8.3. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a pepenilor verzi.            92
   8.4. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a dovleceilor .............. 94
Cap. 9. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a legumelor
         de păstăi..... .......................................................... 96
   9.1. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a fasolei de grădină          96
   9.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a mazării ................... 98
9.3. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a bobului de grădină 101
9.4. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a bamelor............. 102
Cap. 10. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a legu-
melor de frunze și a unor specii mai puțin răspândite 103
   10.1. Tehnologia oalorificării în stare proaspătă a salatei ................. 103
10.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a spanacului..,.. 107
10.3. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a legumelor din
          genul Cichorium. ........................................................ 109
10.3.1. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a andivelor
               (Witloof) ................................... :........................... 109
10.3.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a cicorilor de
                grădină................... ............................................... 111
10.4. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a sparanghelului 112
10.5. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a unor legume
verdețuri, condimentar aromatice sau perene, cu grad ridicat
          de perisabilitate.................................... ............................... 114
Cap. 11. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a legu-
            melor bulboase ......................... ................................118
11.1 Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a bulbilor de
         ceapă uscată........ ......................................................... 118
11.2. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a bulbilor de
          usturoi .................................................................... 127
11.3 Tehnologia de valorificare în stare proaspătă pentru ceapa
          verde și usturoiul verde ................................................. 130
11.4 Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a arpagicului.. 131
11.5 Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a prazului.:.. 133
Cap. 12 .. Tehnologia valorificării legumelor rădăcinoase în
stare proaspătă................................................................. 137
12.1 Tehnologia valorificării morcovilor de răritură și a ridichilor
          de lună ..................................................................... 138
12.2. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a morcovilor,
           ridichilor de vară și de iarnă, precum și a sfeclei roșii ............ 139
        12.2.1. Preluarea producției .............................................. 139
12.2.2. Tehnologia depozitării și păstrării................................. 140
12.3. Tehnologia de valorificare în stare proaspătă a pătrunjelului
           și țelinei de rădăcini, precum și a păstârnacului ..................... 147
Cap. 13. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof 150
13.1. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof extratim-
           purii, timpurii și de vară ........................................... ... 150
13.2. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof de toamnă
           destinați consumului .............. ............................................. 153
13.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum............... 156
13.4. Specificul valorificării tuberculilor de cartof material săditor ..... 161
13.5. Specificul valorificării tuberculilor de cartof destinați indus-
           trializării ..................................     ..................................... 162
Cap. 14. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a legu-
             melor din grupa verzei ..................................... 165
14.1. Tehnologia valorificării legumelor din grupa verzei pentru
căpățâni.................................................................................. 165
14.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă pentru conopidă
          și broccoli .............................................................. 170
       14.2.1 Conopida ......................................... : .............. 171
       14.2.2. Broccoli .......................................................... 173
14.3. Valorificarea în stare proaspătă a guliilor si gulioarelor...., 174
       14.3.1. Gulioarele ............ :......................................................... 175
       14.3.2. Guliile ............................................................. 175
Cap. 15. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a ciuper-
            cilor comestibile cultivate ................................ 177
       15.1 Agaricus bisporus (ciuperca de strat, champignon) ............. 177
15.2. Bureții............................................................................... 180
Cap. 16. Tehnologia valorificării florilor ..................... 181
   16.1 Florile, privite ca produse horticole destinate valorificării ......... 181
16.2. Tehnologia valorificării în stare proaspătă a florilor tăiate... 184
       16.2.1. Recoltarea .............................. .................................. 184
       16:2.2. Manipularea ...................................................... 197
       16.2.3. Condiționarea florilor tăiate .................................. 198
   16.3. Particularități ale păstrării florilor tăiate .............................. 210
       16.3.1. Păstrarea florilor ..................................... :................. 210
       16.3.2. Speciile.................................................................... ....... 211
16.3.3. Factorii de cultură......................................................... 212
16.3.4. Factorii tehnologiei de valorificare diferențiată............. 214
   16.4. Tehnologia păstrării florilor tăiate .................................... 216
       16.4.1. Factorii determinanți în păstrarea florilor tăiate ............... 216
16.4.2. Păstrarea umedă în apă................................................. 218
       16.4.3. Păstrarea umedă în soluții conservate .......................... 220
       16.4.4. Păstrarea uscată .................................................. 227
16.4.5. Păstrarea florilor in atmosferă controlată (AC)............ 231
16.5. Aspecte ale valorificării altor categorii de produse floricole. 231
       16.5.1. Plantele la ghivece ................................................ 231
16.5.2. Condiții speciale de calitate pentru plante la ghivece... 234
Cap. 17. Valorificarea produselor horticole subtropicale și
            tropicale ........................................................... 240
   17.1. Valorificarea fructelor citrice ......................................... 240
17.2. Valorificarea bananelor ........................................................ 242
   17.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi) ............................ 244
Cap. 18. Tehnologia valorificării semințelor și materialului
            săditor horticol................................ ................ 246
   18.1. Tehnologia valorificării semințelor de plante legumicole .......... 246
18.2. Tehnologia valorificării semințelor de plante floricole.......... 252
18.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de păstrare la bulbi și la
celelalte organe de rezistență aparținând unor specii floricole
          geofite mai importante ................................................. 254
   18.4. Păstrarea materialului săditor pomicol și dendrologic ............. 261
Cap. 19. Aspecte generale privind valorificarea prin prelu-
crare industrială a produselor horticole.................... 264
19.1. Fluxul tehnologic general de industrializare a produselor
          horticole .................................................................. 264
19.1.1. Recepția.......................................................................... 264
       19.1.2. Depozitarea.... ................................................... 265
19.1.3. Transportul intern......................................................... 265
       19.1.4. Condiționarea produselor horticole ............................ 265
       19.1.5. Prelucrarea materiei prime .................... ................... 269
19.2. Materii prime și auxiliare folosite la prelucrarea industrială a
         produselor horticole ............................................. :...... 273
Cap. 20. Tehnologia produselor semiindustrializate din
             fructe .............................................................. 281
   20.1. Produse semiindustrializate din fructe ............................... 281
20.2. Prepararea marcurilor de fructe:........................................... 284
   20.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe ...................... 287
Cap. 21. Tehnologia produselor semiindustrializate din        
            legume ............................................................. 290
   21.1. Produsele fermentate lactic ....................................... 290
   21.2. Tehnologia fermentației lactice a castraveților ................. 298
21.3. Tehnologia fermentație: lactice a pătlăgelelor verzi.............. 301
   21.4. Produse acidifiate artificial (murături în oțet) ....................... 303
   21.5. Conservarea legumelor prin suprasărare (în saramură) ............ 301
Cap. 22. Tehnologii de deshidratare la produsele horticole    308
Cap. 23. Tehnologii de concentrare ........................... . 326
Cap. 24. Tehnologia produselor pasteurizate și termosterli-
zate (apertizate) ............................................................... 345
24.1 Regimul termic de tratare si factorii săi de influență........... 342
   24.2. Efectele tratamentului termic .......................................... 344
   24.3. Metode, procedee și tehnologii de tratament termic ................ 345
24.4. Schema tehnologică generală și principalele grupe de produse
           apertizate ................................................................ 347
                                    24.5. Tehnologia conservelor de legume             348
24.6. Tehnologia conservelor de fructe........................................... 361
Cap. 25. Tehnologia conservării produselor horticole prin
             congelare .......................... .................... . 374
   25.1. Generalități ........................................... . 374
25.2. Efectele congelării asupra microorganismelor și produselor
          horticole .............................................................. . 375
   25.3. Procedee și instalații de congelare ........... ......................... . 377
   25.4. Ambalarea produselor horticole congelate ........................ . 381
   25.5. Păstrarea produselor horticole congelate .......................... . 381
   25.6. Transportul și comercializarea produselor horticole congelate .. 382
  25.7. Decongelarea produselor horticole congelate ..................... . 382
Cap. 26. Tehnologia băuturilor distilate din fructe ... . 383
26.1. Procesul tehnologic de producere și fermentare a marcurilor 383
   26.2. Distilarea și rectificarea ........................................ . 386
   26.3. Demetilarea și condiționarea distilatelor ...................... . 389
   26.4. Prepararea și îmbutelierea băuturilor alcoolice distilate ..... 390.
Cap. 27. Valorificarea produselor horticole din „gama a IV-a”         392.
   27.1. Tehnologia obținerii pectinei ................................... . 392
   27.2. Tehnologia obținerii coloranților naturali .................... : 394
   27.3. Producerea oțetului de fructe .................................. . 395
   27.4. Extragerea uleiurilor ............................................ . 396
BIBLIOGRAFIE ..................................................... . 397

1.1. Generalități

Păstrarea constă într-un ansamblu de operații, efectuate pentru menținerea calității produselor pe un anumit interval de timp, caracteristic fiecărei specii, în vederea prelungirii duratei de consum. Depozitarea este faza tehnologică de menținere adăpostită într-un spațiu închis, a produselor recoltate o anumită durată de timp.

Capacitatea de păstrare este însușirea unui produs de a-și menține calitatea după recoltare. Durata de păstrare este perioada în care produsul își menține calitatea proprie consumului în stare proaspătă, în anumite condiții de mediu (după STAS 7322-84).             

Păstrarea produselor horticole în stare proaspătă poate fi:

Durata de păstrare medie posibilă, în condiții modeme poate fi:          

a) de foarte scurtă durată (de ordinul zilelor) la ciuperci, legume verdețuri, dovlecei în floare, fasole păstăi, tomate mature, vinete, căpșune, mure, vișine, zmeură;

b) de scurtă durată (1-2 săptămâni) la ardei gras, castraveți, bame, dovlecei, salată, spanac, tomate nematurizate (dar nu verzi), mazăre păstăi, afine, agrișe, coacăze negre, coacăze roșii;
c) până la o lună la conopidă, gulii, ridichi de lună, sparanghel, caise, pepeni galbeni, pepeni verzi, soiuri de piersici, soiuri de prune;

d) până la 1-2 luni la anghinare, soiuri de praz, soiuri de sfeclă roșie, pere timpurii, piersici, prune;

e) 3-4 luni la praz, ridichi de iarnă, sfeclă roșie, soiuri de țelină, soiuri de varză, gutui, struguri;

f) până la 5-6 luni la dovleacul comestibil, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină, varză, pere târzii;

g) peste 6 luni la cartofi (4-9 luni), ceapă (5-6 luni), usturoi (6-7 luni), alune (12-18 luni), mere (3-8 luni), nuci în coajă (8-13 luni), pere târzii (3-6 luni), migdale (10-12 luni).

1.2. Metode de depozitare

Indiferent de metodă, standardele recomandă păstrarea doar a acelor produse care aparțin categoriilor superioare de calitate și au fost cultivate în acest scop.

1.2.1. Depozitarea în vrac. Se poate practica la produsele rezistente la manipulare, de tipul cartofilor, cepei, verzei, sfeclei roșii etc. Avantajele metodei constau din folosirea în întregime a suprafeței existente și în posibilitatea de a mecaniza manipularea produselor. Dezavantajele provin din dificultatea de a dirija într-un mod cât mai uniform, în cadrul limitelor optime, temperatura și umiditatea în interiorul vracului, mai ales când produsele neuniforme, prea mici sau însoțite de impurități, pot înfunda canalele de aerisire. Dirijarea este dificilă și datorită faptului că acest mod de depozitare este recomandat pentru celulele ventilate mecanic, cu aer din exterior. Din aceste motive, păstrarea în vrac reușește numai cu produse uniforme, curate și perfect sănătoase. În anii climatici nefavorabili, cu ploi permanente în perioada de recoltare, trebuiesc adoptate măsuri suplimentare de precauție.

Depozitarea în vrac se practică atât în spațiile cu aerisire naturală, cât mai ales în spațiile cu ventilație mecanică, iar în unele cazuri și în anumite tipuri de depozite frigorifice. În funcție de posibilitățile existente în dirijarea temperaturii, umidității relative, dar mai ales a circulației aerului, grosimea vracului poate fi între 1-1,5 m și 4,5-5 m. Pe suprafața vracului, în spațiile cu aerisire naturală, se așterne un strat subțire de paie uscate, pentru prevenirea condensului.

Manipularea produselor în vederea depozitării în vrac constituie cea de a doua serie de astfel de operații, după cele din câmp, iar în finalul păstrării se desfășoară ultima serie, în vederea expedierii. Primele două manipulări, cea din câmp și cea premergătoare depozitării, prezintă o mare importanță pentru micșorarea pierderilor ulterioare. Produsele umede, murdare sau însoțite de impurități, trebuie uscate și condiționate sumar înainte de depozitarea în vrac, apelându-se la predepozitare. Tehnologiile standard prevăd, de asemenea, faze specifice de uscare și vindecare a rănilor la produsele menționate. În cursul manipulării și al păstrării, integritatea țesuturilor (fără striviri sau lovituri) și a învelișului protector (fără leziuni, tăieturi sau răni), turgescența sau elasticitatea, precum și lipsa atacului inițial de boli și dăunători, contribuie la o mai bună conservare a calității.

1.2.2. Depozitarea în ambalaje. Este mai eficientă, întrucât permite accesul uniform al aerului rece și permanent sau periodic împrospătat, în toată masa produsului. Produsele se pot controla permanent și se pot valorifica în ordinea dorită. Manipularea se poate face mecanizat. Chiar în cadrul metodelor improvizate de păstrare, depozitarea în ambalaje reușește mai bine decât depozitarea în vrac. Starea tehnică, starea de curățenie și lipsa infectării cu germeni patogeni trebuie verificată la ambalajele care se refolosesc. Modul de stivuire trebuie să favorizeze o ventilație uniformă (spații, grătare pe pardoseală) și să asigure posibilitatea controlului produselor (culoare de acces).

A) Depozitarea în palete-lăzi

Depozitarea în palete-lăzi (NTR 9887-87), numite în termeni tehnici și box palete, cu o capacitate medie de 300-400 kg permite încărcături maxime de 2,55-2,65 t/m2 (cartofi); 2,45-2,65 t/m2 (rădăcinoase); 2,29-2,4 t/m2 (ceapă); ‚1,45-1,7 t/m2 (mere) etc. Produsele ocupă volumul interior până la înălțimea utilă (590 rom), iar suprafața de aerisire totală este de 13,6%. Prin suprapunere, pe 8-9 nivele, până la 5,9-6,6 m, se lasă un spațiu de protecție între produs și fundul paletei lăzii de deasupra de 5-10 cm. Când starea tehnică a box-paleților nu permite, stivuirea se face la o înălțime mai mică (4-6 nivele).

Introducerea și scoaterea se execută în aceeași ordine („primul intrat-primul ieșit”), iar aranjarea stivelor se face lăsând spații de 5-10 cm-între coloane și cel puțin 20-30 cm la peretele celulei. Uneori se practică și culoare de control de 50 cm, pentru a putea observa mai bine evoluția produsului. Pentru o mai bună circulație a aerului răcit, se recomandă ca spațiile dintre stivele de lăzi paletă să fie orientate pe direcția de refulare a acestuia.

B) Depozitarea paletizată în lăzi se practică la numeroase specii la care cantitățile păstrate sunt relativ mai modeste (anumite rădăcinoase, varză, usturoi, struguri, pere, gutui, arpagic), dar si în cazul merelor, cepei si chiar a cartofilor. Încărcătura maximă de produse raportată la suprafața totală a celulei este de 1,7 t/m2 cartofi în lăzi P; 1,5-1,65 t/m2 ceapă în lăzi P; 2,35-2,45 t/m2 rădăcinoase în lăzi P; 0,85-1,0 t/m2 varză în lăzi P; 1,5 t/m2 mere în lăzi P; 1,35-1,65 t/rn? pere în lăzi P; 0,9-1,1 t/m2 pere în lăzi tip III de export; 0,85-0,95 t/m2 struguri în lăzi tip IV pentru export. In prima fază se constituie unitățile de încărcătură paletizată. în faza următoare paletele cu lăzi se introduc în celule, unde se suprapun pe maximum patru nivele până la înălțimea de 5,6 m. Pentru lădițe platou, mai fragile, se folosesc palete cu montanți.

C) Depozitarea nepaletizată în lăzi se poate face după mai multe sisteme de aranjare.

1.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite și adăposturi pentru păstrarea produselor horticole

1.3.1 Șanțurile și silozurile

Acestea sunt adăposturi tradiționale, care servesc la păstrarea unor produse rezistente (cartofi, legume rădăcinoase, varză, gulii etc.). Alături de avantajele pe care le oferă, mai ales în anii favorabili păstrării, prin faptul că se construiesc ușor și fără investiții, apar și dezavantaje, legate de încărcătura redusă la unitatea de suprafață și dependența de starea vremii, productivitatea muncii scăzută etc.

Deosebirea între șanțuri și silozuri constă în modul de aerisire și zona climatică unde se recomandă. Șanțurile se execută în exclusivitate în zone reci, unde temperaturile scăzute impun păstrarea produselor la o oarecare adâncime, sau protejarea cu un strat mai gros de paie și pământ. Temperaturile coborâte diminuează procesele fiziologice, astfel că nu este necesară amenajarea de coșuri de aerisire.

Silozurile (fig 1.1.) se înființează în zone mai calde și se utilizează la o gamă mai largă de produse. Din acest motiv, ele se construiesc din materiale uneori diferite și dispun de coșuri de aerisire în mai multe sisteme, cu sau fără canal de aerisire. Posibilitățile de intervenție sau dirijarea factorilor constau în modul treptat de acoperire și în astuparea coșurilor în perioadele foarte reci.

Specificul păstrării tuberculilor de cartof în șanțuri și silozuri.

Pentru climat moderat se amenajează la suprafață sau până la 20 cm adâncime, având lățimea de 1,5m și lungimea de 20-22 m. Coșurile de ventilație de 2-2,5 m, confecționate din scânduri și șipci, au secțiune pătrată, cu latura de 12-15 cm. Canalul de fund are lățimea și adâncimea de 20-30 cm, fiind acoperit cu grătare și având un coș de ventilație la fiecare 2 metri. Pentru climat rece adâncime a se mărește la 50cm, iar ventilația este asigurată prin legături de coceni desfrunzite sau de tulpini de floarea soarelui, cu diametru de 15-20cm și lungimea de 60 cm, iar canalul de fund lipsește.

Cartofii corespunzători pentru păstrare se depozitează până la un metru deasupra solului, într-un bilon cu panta de 75 grade și coama dreaptă. După 2-3 zile de zvântare se acoperă cu un strat de paie uscate de 25-30 cm, iar deasupra se pune un strat de pământ ‚de 25-35 cm la bază și numai 10 cm spre coamă, iar

Pag. 9 – 13