Iubirea ca un mod de viață

„Această carte nu este scrisă într-un limbaj de specialitate specific psihologiei sau sociologiei, ci este scrisă într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor. Cred că oamenii obișnuiți sunt cei care dețin secretul consolidării unei societăți în care relațiile cu ceilalți sunt fundamentale, în care sprijinul acordat semenilor reprezintă un gest natural și în care copiii cresc respectându-se unii pe alții și, da, chiar iubindu-se reciproc. Lucrurile acestea nu sunt utopice. De fapt, ele sunt cât se poate de tangibile, pentru fiecare om în parte.” (Gary Chapman)

Introducere 9

PARTEA I - Oare de ce vrem să iubim

1. Bucuria de a trăi prin iubire 17

PARTEA A II-A - Cele șapte secrete ale iubirii

2. Bunătatea. Descoperiți bucuria de a-i ocroti pe cei din jur! 33
3. Răbdarea. Obișnuiți-vă cu gândul că oamenii nu sunt perfecți! 68
4. Iertarea. Scăpați de focul mâniei! 105
5. Respectul. Comportați-vă cu ceilalți ca și cum v-ar fi prieteni! 134
6. Smerenia. Lăsați-i și pe ceilalți să se afirme! 168
7. Generozitatea. Fiți altruist cu ceilalți oameni! 198
8. Sinceritatea. Fiți dumneavoastră înșivă cu cei din jur! 235

PARTEA A III-A - Cultivarea iubirii ca un mod de a-ți trăi viața

9. Cultivarea iubirii ca un mod de viață în căsnicie 275
10. Cultivarea iubirii ca un mod de viață în calitate de părinte 294
11. Cultivarea iubirii ca un mod de viață la serviciu 308
12. Motivația iubirii 324

Epilog 337
Note 339

Dacă-i iubim sincer pe oamenii din jurul nostru, ne vom da seama cât de intens poate acționa dragostea noastră asupra lor. Iubirea are capacitatea de a-și pune amprenta chiar și asupra unor mari puteri mondiale, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Imperiului Roman. Se știe că, în acea perioadă, creștinii au reușit să reziste în fața societății romane decadente și egocentrice numai prin faptele lor de milostenie față de cei săraci, iubindu-și chiar și propriii dușmani. La început, creștinii și-au împărtășit iubirea față de ceilalți prin gesturi mărunte, dăruindu-le diverse bunuri și hrană săracilor și fiind milostivi cu femeile, cu copiii și cu ceilalți membri defavorizați în vremea respectivă. Societatea Imperiului Roman, coruptă și avidă de putere, a acceptat această nouă grupare religioasă mai ales datorită celor care spuneau: „Luați seama la cât de mult se iubesc [creștinii] între ei! ”
Principiul ocrotirii celorlalți este contrar normei culturale de a-i oferi celuilalt un anumit lucru doar pentru a putea primi ceva în schimb. Astfel, poate că hotărârea de a ne iubi semenii ne va face să părem împotriva tendințelor societății în care trăim, însă, prin iubirea noastră sinceră, vom încerca o bucurie mai pură decât cea din activitățile profane pe care le facem.

O chestiune de supraviețuire

Tot ce-am spus până acum sună frumos, nu-i așa? Insă mai are iubirea vreo șansă într-o lume dominată de conflicte? Zilnic, prin intermediul ziarelor și al televiziunii, aflăm de nenumărate lucruri care dovedesc lipsa de omenie pe care o manifestăm unul față de celălalt, lucruri comise, de cele mai multe ori, în numele religiei sau din lăcomie omenească. Urmăriți orice emisiune televizată și veți vedea că lumea nu mai știe să întrețină un dialog rațional! Uitați-vă la știri și veți constata că sunt oameni care nu știu să-i respecte pe cei care au păreri diferite de ale lor. Politicienii și reprezentanții Bisericii sunt, de cele mai multe ori, în ofensivă reciprocă, deci rareori dispuși să-și asculte părerile unii altora până la capăt.
Totuși, eu cred că iubirea mai are o șansă în această lume, ba mai mult, cred că aceasta este singura noastră șansă. Dacă am învăța să ne respectăm ca semeni, să realizăm că avem nevoie unul de altul și să ne ajutăm reciproc, am avea o capacitate extraordinară de a schimba în bine societatea în care trăim. Dacă nu vom reuși să îndeplinim aceste lucruri, ne vom pierde atitudinea demnă specific omenească și, având în vedere progresul tehnologic din ultimii 50 de ani, vom ajunge să ne autodistrugem. Pentru rezolvarea problemelor existente în societatea globală contemporană, trebuie să ne respectăm și să comunicăm cu toții într-un mod împăciuitor, ceea ce este posibil numai prin iubire.
Oare contează cu adevărat că-i cumpărăm ceva de mâncare unei femei fără adăpost, că mergem într-o zi cu fiica în parc sau că-l conducem pe un coleg cu mașina până la un service auto, atunci când a lui s-a stricat? Sigur că contează! Poate că aveți impresia că iubirea se traduce prin fapte grandioase, cum ar fi să vă sacrificați timpul atunci când fiecare clipă este importantă într-un scop anume, să sacrificați o sumă importantă de bani sau chiar propria viață; însă cum ați putea fi dispuși să vă dați viața pentru un seamăn, dacă nu sunteți în stare să-i săriți în ajutor nici măcar atunci când rămâne în pană de benzină? Cultivarea fiecărei trăsături a iubirii sincere începe printr-o serie de gesturi mărunte.
Dacă fiecare dintre noi ar reuși să-i iubească sincer pe cei din jurul lui, această lume încrâncenată ar deveni mai bună. Faptul de a ne iubi semenii nu este o utopie. Dimpotrivă, acest lucru este singura noastră șansă de supraviețuire.