50 de cărți fundamentale despre succes

Practice și filozofice în același timp, sensibile și totodată motivaționale, cele 50 de cărți fundamentale despre succes vă prezintă biografiile unor oameni excepționali, explorează terenul fertil al textelor care i-au ajutat pe mulți alții să devină oameni de succes.

CE CALITÃȚI ÎI SUNT NECESARE UNUI OM DE SUCCES?

CE ANUME ÎL FACE SÃ FIE MOTIVAT, PROSPER, SÃ DEVINÃ UN MARE LIDER?

DEVENIȚI un lider și profitați de lecțiile primite de la adevăratele legende ale lumii afacerilor, de la umaniști cu o gândire înălțătoare și de la optimiști realiști:

Mulțumiri

Introducere

1 Horatio Alger, Zdrențărosul Dick (1867)

2 Warren Bennis, Cum să devii lider (1989)

3 Frank Bettger, Cum am devenit expert în vânzări.

De la eșec la succes (1947)

4 Kenneth Blanchard și Spencer Johnson, Manager la minut (1981)

5 Edward Bok, Americanizarea lui Edward Bok (1921)

6 CIaude M. Bristol, Magia credinței (1948)

7 Warren Buffett (de Roger Lowenstein), Buffett (1995)

8 Andrew Carnegie, Autobiografia lui Andrew Carnegie (1920)

9 Chin-Ning Chu, Obraz gros, inimă neagră (1992)

10 George S. Clason, Cel mai bogat om din Babilon (1926)

11 Robert Collier, Secretul tuturor timpurilor (1926)

12 Jim Collins, Excelența în afaceri (2001)

13 Russell H. Conwell, Hectare de diamante (1921)

14 Stephen R. Covey, Eficiența în 7 trepte (1989)

15 Michael Dell, Direct de la Dell (1999)

16 Henry Ford, Viața și munca mea (1922)

17 Benjamin Franklin, Calea către bogăție (1758)

18 W. Timothy Gallwey, Jocul interior de tenis (1974)

19 John Paul Getty, Cum să fii bogat (1961)

20 Les Giblin, Cum să dobândiți putere și încredere în relațiile interumane (1956)

21 Baltasar Gralcian, Oracolul. Manual al înțelepciunii în viață (1647)

22 Earl G. Graves, Cum să reușești în afaceri fără a fi alb (1997)

23 Napoleon HiII, Folosește-ți mintea pentru a te îmbogăți [De la idee la bani] (1937)

24 Napoleon Hill și W. Clement Stane, Succesul și atitudinea (1960)

25 Tom Hopkins, Ghidul oficial al succesului (1982)

26 Muriel James și Dorothy Jongeward, Născuți pentru a învinge (1971)

27 Spencer Johnson, Cine mi-a luat cașcavalul? (1998)

28 Robert Kiyosaki, Tată bogat, tată sărac (1997)

29 David S. Landes, Bogăția și sărăcia națiunilor (1998)

30 Abraham Lincoln (de Donald T. Phillips), Lecțiile lui Lincoln despre arta conducerii (1992)

31 Jim Loehr și Tony Schwartz, fn formă la serviciu și acasă (2003)

32 Nelson Mandela, Lungul drum spre libertate (1994)

33- Orison Swett Marden, Străduința de a ajunge În frunte (1894)

34 J. W. Marriott jr., Spiritul de a servi (1997)

35 Catherine Ponder, Legile dinamice ale prosperității (1962)

36 Cheryl Richardson, Fă-ți timp ca să-ți trăiești viața (1998)

37 Anthony Robbins, Putere nemărginită (1986)

38 Eleanor Roosevelt (de Robin Gerber), Arta conducerii în maniera lui Eleanor Roosevelt (2002)

39 David J. Schwartz, Puterea magică a gândului (1959)

40 Florence Scovel Shinn, Ușa secretă către succes (1940)

41 Ernest Shackleton (de Margot Morrell și Stephanie Capparell), Calea lui Shackleton (2001)

42 Thomas J. Stanley, Gândirea milionarului american (2000)

43 Brian Tracy, Succes maxim (1993)

44 Sun Tzu, Arta războiului (sec. al IV-lea î.H.)

45 Sam Walfonl, Made in America (1992)

46 Wallace D. Wattles, Știința de a deveni bogat (1910)

47 Jack Welch, Jack. Dintr-o bucată (2001)

48 John Whitmore, Coaching pentru performanță (1992)

49 Richard Wiseman, Factorul Noroc (2003)

50 Zig Ziglar, Pe culmile succesului (1975)

Lista cronologică a titlurilor

Bibliografie

Horatio Alger

New York City era, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, o așezare abominabilă pentru mulți dintre locuitorii săi. Zone precum Five Points (cadrul de filmare pentru Bandele din New York) erau periculoase și murdare, pline de copii abandonați sau neglijați. Mulți dormeau noaptea sub cerul liber și majoritatea erau îmbrăcați în zdrențe. În timpul zilei, ei vindeau chibrituri, ziare, lustruiau pantofii sau furau de prin buzunare pentru a face rost de ceva bani pentru mâncare. Autoritățile făceau prea puțin pentru a ameliora situația – a fost și un incident celebru, în care un copil al străzii găsit complet dezbrăcat a fost reprezentat în fața instanței de Societatea pentru prevenirea cruzimii față de animale.

Horatio Alger, cronicarul care a adus această lume în fața ochilor unui public care ar fi preferat să nu știe de existența ei, nu era nici el newyorkez, fiind crescut în condițiile de confort ale clasei de mijloc din Massachusetts, urmând cursurile unei școli private și apoi ale universității Harvard (vezi introducerea lui Rychard Finch la ediția cărții din 1962).

Deși i se mai publicaseră unele scrieri, Ragged Dick, or Street Life in New York with the Boot-Blacks (Zdrențărosul Dick, sau viața pe străzile din New York cu lustragiii) a fost primul său bestseller, conturând modelul pentru zeci de romane cu băieți săraci care au reușit în viață, cu o imensă influență asupra tinerilor americani (printre cei care au declarat că au devorat pur și simplu lucrarea lui Alger au fost Ernest Hemingway și Groucho Marx). Aici vom prezenta în linii generale subiectul cărții și vom analiza locul semnificativ al lui Alger în cadrul filozofiei succesului.

Povestea

Într-o vreme când Central Park era încă un teren desfundat, împrejmuit de barăci ale muncitorilor, trăia un lustragiu cunoscut ca Dick Zdrențărosul. Cu mama moartă și tatăl plecat pe mare, Dick își petrecea zilele lustruind pantofi pentru oamenii cu stare, seara urmărea piese ieftine la teatrul Old Bowery (dacă avea ceva mărunțiș de cheltuială), iar noaptea își găsea un locușor în cadrul câte unei uși, unde adormea învelit în ziare. Când îi dădea mâna, stătea cu 6 cenți pe noapte la casa cu camere de închiriat pentru vânzătorii de ziare, își cumpăra o masă și o cafea.

După ce primește un dar neașteptat, Dick închiriază o cameră sordidă, care lui i se pare inimaginabil de luxoasă. În schimbul instruirii, el împarte camera cu Henry Fosdick, un băiat citit, care avusese parte cândva de o bună îngrijire. Această socializare a celor doi băieți ce caută să-și îmbunătățească fiecare în felul lui condițiile de viață este perfectă pentru amândoi. Dick primește oarecare educație, iar Fosdick, un loc apărat de frigul de afară. Deși sunt nevoiți să treacă printr-o serie de aventuri, băieții găsesc o cale să reușească.

Povestea este captivantă, iar cititorul se delectează urmărind bucuria trăită de Dick în fața unor lucruri simple, ca un costum de haine, deschiderea unui cont în bancă și savurarea unei fripturi. Alger ne arată foarte clar faptul că Dick, care la sfârșitul scurtei povestiri devine Dick Hunter Esq., este un băiat fermecător. EI are cutezanță, dar și inteligența să-și cumpănească bine onestele sale strădanii de a deveni „respectabil” și, în pofida experienței de viață care îl adusese în contact direct cu cei mai „buni” borfași și derbedei ai orașului, rămâne un optimist iremediabil.

Mai departe puteți citi câteva dintre lecțiile despre succes ale lui Horatio Alger, așa cum sunt învățate de tânărul Dick.

Făuriți-vă singuri norocul

Marea lovitură a lui Dick are loc la traversarea cu bacul spre Brooklyn.

EI vede un copil căzând peste bord și nu pierde timpul, aruncându-se în apă după el și reușind să-I salveze. Tatăl înspăimântat, care nu știa să înoate, este uluit de faptul că băiatul lui a scăpat cu viață și îi promite lui Dick să-I răsplătească în orice fel îi va cere acesta. Mai târziu, omul îi oferă lui Dick o slujbă într-un birou de contabilitate, cu 10 dolari pe săptămână, mult mai mult decât câștigul lui obișnuit. Să fi fost oare un noroc chior? Nu tocmai, deoarece altruismul lui Dick a fost cauza acestei situații fericite, iar strădania lui de a învăța pe cont propriu în fiecare seară garanta că putea fi angajat fără a fi vorba de niciun fel de act de caritate.

Norocul îi găsește de obicei pe cei care știu să mărească șansele manifestării sale.

Orice ați face, faceți-o cât puteți de bine

S-ar părea că în viață este nevoie ca, și în cazurile în care nu ne place ceea ce facem, să încercăm să dăm tot ce avem mai bun, înainte de a putea ajunge într-o conjunctură mai favorabilă. Dick Zdrențărosul este doar un lustragiu, dar își folosește „profesia” sa pentru a pune deoparte niște bani, a întâlni oameni dintr-o clasă socială mai înaltă și a evolua el însuși.

Căpătați deprinderea de a citi

Dick îl întâlnește pe fiul unui om înstărit și îl plimbă prin oraș o zi întreagă. Ulterior, tatăl băiatului îi spune lui Dick că „în țara aceasta liberă sărăcia nu este o piedică în calea progresului unui om” și îi povestește propria ascensiune din postura unui umil ucenic de tipograf în cea a unui om de afaceri de succes. Îi mai spune că a luat cu el din atelierul tipografului „ceva ce prețuiește în ochii lui mai mult decât banii”. Când Dick îl întreabă despre ce este vorba, primește răspunsul:

„Gustul pentru lectură și studiu. În orele mele tihnite am avut mult de câștigat pentru mine însumi citind și căpătând în acest fel o bună parte din cunoștințele pe care le posed la ora asta. Chiar așa a fost, una dintre cărțile mele m-a împins pe calea invențiilor pe care le-am făcut mai târziu. Așa că vezi, flăcăul meu, deprinderea de a studia mi-a adus până la urmă o recompensă bănească, dar și de altă natură.”

Fiți economi, dar generoși

Când Dick primește neașteptata sumă de 5 dolari, își deschide un cont în bancă. Suma respectivă este pentru el o sursă importantă de siguranța și mândrie, deoarece nu mai este nevoit să trăiască de azi pe mâine. Deși încântat că este acum un „capitalist”, nu ezită să sară în ajutorul unui prieten la nevoie. Fosdick, cel cu care își împarte cămăruța, vrea să obțină o slujbă într-un birou în loc să lustruiască pantofi, așa că Dick îi cumpără un costum de haine. Cu altă ocazie, îl ajută pe un amic a cărui mamă este bolnavă.

Nu înșelați, nu furați și nu mințiți

Deși apare deseori tentația de a proceda altfel, Dick are un cod moral personal potrivit căruia „furtișagul este infect”. Simțul lui de onoare și fair play care li se poate părea naiv unor tipi „sofisticați”, se dovedește în cele din urmă a fi sursa succesului. Pentru cineva care trăiește de pe o zi pe alta, credința sa în „a face bine” denotă o mentalitate remarcabilă. Personajul Mr. Whitney îi spune lui Dick: „Amintește-ți că viitoarea ta poziție depinde mai ales de tine însuți și că va fi pe atât de înaltă sau de joasă pe cât vei alege tu însuți.”

Onestitatea, care pare „demodată” pentru mulțimea ușuratică, reprezintă de fapt baza oricărui succes trainic, deoarece atrage după ea cunoașterea de sine.

Nu beți și nu fumați

Cu mult timp înainte ca lumea medicală să aducă dovezi ale nocivității fumatului, Alger îl considera „un obicei urât”, care nu-i conferea niciun fel de demnitate fumătorului. Băutura, bineînțeles, era și mai rea, dușmanul declarat al cumpătării, pentru că îți putea spulbera într-o singură seară economiile pe o săptămână întreagă, dar și inamicul hărniciei, din moment ce mahmureala de a doua zi afectează fără doar și poate rezultatele muncii.

Mișcarea pentru temperanță pare în ziua de azi arhaică, dar o mulțime de vieți ar fi mult mai bune în lipsa consumului, chiar și moderat, de alcool. Din punctul de vedere al lui Alger, acesta seacă energia, năruie independența rațiunii și erodează caracterul.

Comentarii finale

Cu toate că sunt povestiri strașnic de bune care pot inspira cu adevărat, cărțile lui Horatio Alger sunt privite în general prin prisma valorii istorice, considerându-se că exprimă un mesaj simplist despre străduința de a urca pe treptele sociale. Totuși, succesul poate fi simplu, dacă dețineți elementele fundamentale care sunt date de moralitate și aspirația personală, cu oarecare noroc ca ingredient.

Așa cum remarca Rychard Fink, când a apărut cartea Zdrențărosul Dick, scrierile lui Herbert Spencer despre „supraviețuirea celui mai bine adaptat” aveau o oarecare influență în America. Totuși, succesul despre care discută Alger includea un element puternic de responsabilitate socială. Puteți câștiga bani, dar în ultimă instanță aceștia trebuie îndreptați înapoi către societate, așa cum a făcut-o Andrew Carnegie prin fondarea unor biblioteci publice. Cu disponibilitatea sa de a dărui celor aflați în nevoie, Alger l-a transformat pe Dick într-un exemplu de compasiune capitalistă.

Multe personaje negative ale cărții sunt băieți bogați care nu au avut nevoie să facă niciodată vreun efort pentru a-și ameliora caracterul. Ideea esențială a lui Alger este aceea că ar trebui să năzuim spre succes nu numai pentru a face avere, ci și pentru a dobândi calități care nu pot fi cumpărate, cum sunt tenacitatea, disciplina, cumpătarea și optimismul.