Medicina cu susul în jos

        Aplaudat de către bolnavi, detestat de Ordinul Medicilor, Doctorul Hamer colecționează diplome de onoare universitare din partea Facultăților de Medicină în unele țări și procese în altele.
        Oncolog și cercetător, numele său este suficient pentru a naște strigăte de protest în lumea medicală… însă numărul vindecărilor sale în patologia degenerativă este atât de impresionant încât ar putea clătina edificiul Medicinei oficiale…

        În cele din urmă, sistemul Doctorului Hamer nu provoacă atâtea reacții oficiale din cauza faptului că lezează interesele holdingurilor farmaceutice?

         Cum se poate ca o boală atât de gravă cum este cancerul să fie o tentativă de „refacere” (deci, de vindecare) aplicată de către creier vizavi de un șoc emoțional, de o traumă subită trăită de noi? Nu este incredibil faptul că este suficientă identificarea acestui șoc emoțional și „rezolvarea” lui pentru ca creierul să stopeze, la rândul său, fabricarea de celule canceroase?
        Cum putem identifica rapid acest șoc emoțional?

        Autorii au studiat ani la rând metoda lui Hamer, explicând-o în această carte excelentă, singura de acest gen din România, care are meritul de a fi comprehensibilă pentru toți, fiind completată cu desene clare și pline de umor.

Doctorul Ryke Geerd Hamer: povestea unui pionier

Când faci unele lucruri

Sunt Împotriva ta, toți cei care fac același lucru,

Sunt Împotriva ta , toți cei care fac contrariul,

Sunt Împotriva ta, toți cei care nu fac nimic.

Cândva, cu foarte mult timp în urmă, locuitorii zonelor de la șes trezindu-se în zori pentru a merge să lucreze pământul, au zărit privind cerul, în măsura în care nu a existat ceață, un bulgăre de foc strălucitor care venea din est și se deplasa încet. Niciun obstacol nu era în fața lor, cu excepția unor copaci dincolo de care privirea lor putea rătăci la infinit. În măsura în care timpul trecea, de-a lungul orelor, soarele descria propriul său arc de cerc iar apusul indica ora de întoarcere, adică sfârșitul zilei. După cină, o scurtă privire asupra cerului le permite a acestora să afle ce fel de timp va fi a doua zi; luna și miliardele de stele se schimbau, în fiecare zi. Totul se învârtea în jurul acestor ființe, pe câmpurile plate fără de sfârșit. Până-n ziua în care un om plin de întrebări și convins de faptul că ar putea găsi răspunsuri, a reușit să asambleze bucăți de sticlă într-un tub de lemn pe care l-a direcționat spre cer: el se numea Galileo Galilei și, de atunci, nimic nu a mai fost ca înainte. El afirma că Pământul nu ar fi plat ci rotund și că soarele nu se mișcă, Pământul fiind cel care se învârte în jurul soarelui. A declanșat un asemenea scandal, printre eminenții săi contemporani, încât pentru a evita condamnarea la moarte a trebuit să renege totul...

Ciudat destin, comun multor inovatori!

În domeniul medicinii, Hamer poate fi, pe bună dreptate, comparat cu Galilei; în ciuda numeroaselor atacuri asupra sa, a continuat și încă își continuă drumul, știind că înțelegerea și acceptarea descoperiri lor sale nu reprezintă decât o chestiune de timp.

Hamer s-a născut în 1935, în Renania. Tatăl său era un pastor protestant iar mama sa era de origine florentină, un amestec excelent de perseverență și de încăpățânare teutonă, de fantezie și de suflet italian. Doctor în teologie, fizică și medicină, s-a specializat apoi în psihiatrie, neurologie și medicină internă, cu o teză de doctorat despre tumorile cerebrale. După cincisprezece ani de practică, se căsătorește cu o studentă de la medicină care-i dăruiește patru copii. În această perioadă a vieții sale, cel mai mult l-a pasionat cercetarea asupra originilor psihozei, fiind foarte atins de situația dramatică a oamenilor internați la psihiatrie. Însă evenimentele pe care viața i le rezervă conduc la întreruperea cercetărilor sale, asupra cărora va reveni zece ani mai târziu, cu o nouă comprehensiune a bolilor născută din studiul cancerului său.

La 18 august 1978 fiul său Dirk, în vârstă de nouăsprezece ani, este rănit grav prin împușcare în timp ce dormea în barca sa ancorată într-un mic port din insula Cavallo, aproape de Corsica.

După o sută unsprezece zile de agonie, Dirk moare în brațele tatălui său: șocul este teribil. În timpul săptămânilor ce vor urma, Hamer se îmbolnăvește de cancer testicular, însă cunoștințele sale medicale îl împiedică să facă vreo legătură între boala dobândită și șocul suferit. Este lovit în plin de diagnosticul brutal al oncologului: «Hamer, aveți cancer: aveți o șansă din cinci să-i faceți față! »

În ciuda bolii sale, Hamer continuă să lucreze într-un spital din München, în cadrul secției de ginecologie care numără circa două sute de bolnavi de cancer. Întrebându-i zilnic cu delicatețe, Hamer observă că aceștia au suferit subit, la fel ca el, un șoc emoțional grav în timpul perioadei anterioare apariției tumorii. Dat afară din spital pentru că a cutezat să vorbească despre descoperirea sa la televiziunea bavareză, Hamer ia cu sine dosarul care conține anamneza celor două sute de bolnavi și continuă cercetările sale într-o altă clinică, în K61n, unde sunt spitalizați mai ales bolnavii de cancer pulmonar. Aici, are ocazia să constate faptul că, nu tabacul este cel care cauzează cancerul pulmonar, deoarece jumătate dintre bolnavi nu erau fumători, și că există aceeași relație cauză / efect între șocul emoțional și declanșarea bolii pe care o observase deja și în München, însă aici șocurile emoționale erau de altă natură în raport cu cele înregistrate în secția de ginecologie.

În toamna anului 1981, Hamer depune la Facultatea de Medicină a Universității din Tubingen, unde și-a făcut studiile și a obținut doctoratul, o teză post-doctorat cu privire la cercetările sale la care anexează două sute de fișe medicale precum și descrierea detaliată a șaptezeci de cazuri, contrasemnate de către medicii șefi din diversele secții medicale care au verificat afirmațiile sale, în prealabil.

Vechiul său profesor a exclamat în glumă: «Hamer, este prea frumos pentru a fi adevărat, chiar dacă ar fi așa, este imposibil să fie corect ceea ce ai descoperit tu. Lăsând gluma la o parte, acest material va trebui verificat rapid, chiar aici, în secția mea.» Însă, facultatea va refuza verificarea cercetărilor sale, fără nicio justificare, și în luna mai 1982 toate fișele medicale vor dispare: după părerea celor o sută cincizeci de medici din cadrul Facultății de Medicină din Tubingen, descoperirile doctorului Hamer nefiind reproductibile, nu puteau fi considerate științifice. Din acest moment, va începe calvarul doctorului Hamer care va atinge punctul culminant în 1986, dată la care este radiat din registrul medicilor pentru că: «refuză să renunțe la legea de fierJ și să treacă la medicina clasică». Sentința este confirmată de către tribunalul federal și este „suspectat de demență”. Numai la 9 decembrie 1989 descoperirile lui Hamer vor fi recunoscute, în mod oficial, în cadrul unui protocol semnat de profesorul 1. Birkmayer, doctor în chimie și medicină, titular al catedrei universitare de cancerologie a Universității din Viena. Cu toate acestea, acest lucru nu va fi suficient nici pentru a opri boicotul continuu din partea lumii medicale oficiale, nici pentru a fi reintegrat în rândul medicilor, în pofida numeroaselor sale solicitări de reabilitare. Este evident că doctorul Hamer este prea jenant, sunt prea multe interese în joc, economice, ideologice și de putere. În 1997 ajunge să fie întemnițat sub pretextul că a dat sfaturi unui bolnav în ciuda faptului că se afla sub interdicția de a practica medicina.

După aproape un an de închisoare din care Hamer va ieși mai puternic decât oricând, atât de puternic încât în 8 și 9 septembrie 1998, Universitatea din Trnava – Slovacia va confirma, în mod oficial, atestarea eficacității a Noii Medicini.

Pentru a afla mai multe informații:

www.pilhar.com

www.learninggnm.com

ADEVÃRATA INOVAȚIE  
             

Medicina alternativă, sau medicina ușoară, se limitează adesea la a propune soluții terapeutice pornind de la aceleași condiții de bază ca în medicina modernă: boala este ceva urât, rău, absurd; este un pericol. Nu există altă soluție decât a o elimina, fie prin metode ușoare, fie prin metode violente.

Descoperirile lui Hamer deschid, dimpotrivă, orizonturi total opuse: boala este răspunsul adecvat al creierului la un șoc extern, și face parte dintr-un program de supraviețuire a speciei.

Când un șoc emoțional este rezolvat, creierul inversează ordinea, și individul trece în faza de refacere adică de vindecare.

A descoperi sensul bolilor este cel mai pasionant și mai profitabil lucru imaginabil. Nu se tratează cu credința în Moș Crăciun, însă ridică un voal care dezvăluie modul de funcționare al ființei umane.

Descoperirile lui Hamer sunt configurate în cinci legi biologice fundamentale, pe care le vom examina mai târziu. Pentru a stabili aceste legi, el s-a bazat pe:

- experiența directă a bolnavului de cancer;

- observarea a peste douăzeci de mii de cazuri patologice diferite (de la negi la SIDA, de la psihoză la leucemie, de la scleroză în plăci la diabet) cercetând, pentru fiecare caz în parte, numitorul comun, șocul emoțional care a declanșat-o; studiul evoluției, de la prima celulă destinată a deveni un individ complex.

Pentru ca o ipoteză să aibă valoare de lege științifică trebuie ca ea să fie reproductibilă, altfel rămâne o simplă ipoteză: apa fierbe întotdeauna la o sută de grade, în aceleași condiții de presiune atmosferică.

Cu excepția doctorului Hamer, sunt și alți medici și terapeuți din Europa care au verificat cele cinci legi biologice ale Noii Medicini, pe mii de bolnavi, întotdeauna aceste legi s-au dovedit a fi exacte și reproductibile, deci științifice.