Adevăr Divin
Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm? Vol. 1
| Iată o carte revoluționară pe care o așteptăm cu toții! Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm? este o carte care ne învață cum putem găti sănătos și cum putem diferenția alimentele sănătoase de cele nocive, de care trebuie să ne ferim. |
45.90 44.99 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Este o carte unică! Și spunem asta pentru că autorul, prof. Univ dr. Gh. Mencinicopschi este doctor în biologie-biochimie, specialist în nutriție umană, biologie moleculară, inginerie genetică și, nu în ultimul rând, în alimentație și industrie alimentară. Mai bine zis, domnul profesor știe! Este cel care nu poate fi păcălit, cel care trage un semnal de alarmă asupra faptului că mâncăm fără să ne hrănim și că din cauza a ceea ce mâncăm și ce nu mâncăm suntem prea bolnavi, de la vârste prea tinere! Da, statisticile spun clar: noi, romanii, suntem un popor suferind! În rapoartele despre starea de sănătate a populației se arată că adolescenții sunt obezi și bolnavi, că sindromul metabolic se declanșează de la 20 de ani, că poți face accident vascular cerebral sau stop cardiac de la 30-40 de ani, că suferim de toate bolile (diabet, colesterol mărit, osteoartrite, boli hepato-renale, etc.), deoarece sistemul nostru imunitar nu mai face față, cancerul este de toate felurile, este peste tot, ca răceala iarna! Părinți, cum vă explicați că aveți copii mai bolnavi decât voi! A sosit timpul să luăm măsuri! Iar ceea ce trebuie făcut vom învăța din această carte. A mânca nu e ceva simplu! Este un act responsabil care ar trebui învățat și predat la școală! Ia gândește-te... ce ai mâncat zilele astea? Chiar știi? Ești sigur că știi de unde provin alimentele de pe masa ta? De asemenea, autorul dărâmă un mit: nu trebuie să fim bogați ca să mâncăm sănătos! Lipsa banilor nu justifică faptul că mâncăm toate alimentele gunoi! Ba mai mult, atrage atenția asupra sofisticăriei gastronomice – o arta, nu o știință, cu aspect și gust încântătoare, însă indigestă și îmbolnăvitoare! În plus cartea aduce în prim plan adevăruri incomode despre minciuna din alimente, fraudarea și falsificarea alimentelor, despre alimentele ecologice și „tradiționale”. Bonus: Împreună cu cartea primiți lista de luat la cumpărături cu E-urile periculoase! Iar tu, cititorule, acum știi... ce vei face mai departe ține doar de tine! |
Cuprins:
CAPITOLUL I |
Fragment:
DA și NU! conveniențe sociale vs. stil de viață sănătos
Să luăm cazul oamenilor înstăriți: DA, mănâncă prost, dacă îmbogățindu-se au acces la alimente fără restricții financiare, însă nu au o minimă cultură nutrițională și nu conștientizează importanța efectului hranei asupra sănătății. În acest caz vor consuma alimente industriale scumpe, înalt procesate: mezeluri, șuncă, carne roșie grasă preparată la grătar sau pane-uri, pate-uri fine de ficat, produse fine de brutărie, patiserie-cofetărie, snacks-uri fine, fast-food, brânzeturi fine, băuturi tari fine, vinuri fine, dar cu sulfiți, în general gastronomie fină și mai puține fructe și legume crude, mâncăruri simple din leguminoase și cereale integrale. De regulă acești oameni au diete monotone și excesiv de calorice, care vor determina apariția supraponderalității-obezității și malnutriției, mărind riscul de apariție al bolilor cronice degenerative, mai ales atunci când intervine și sedentarismul Acești oameni sunt întotdeauna ocupați, grăbiți, nu au timp de exercițiu fizic, mers pe jos, folosesc mașini și pentru deplasări scurte. Nu respectă un orar de masă, iar „bussines lunch”-urile se țin lanț, efectele nefaste asupra sănătății apărând pe nesimțite. Mesele bogate, stropite din plin cu alcool, cafea, însoțite de fumat activ sau pasiv, de feluri de mâncare sofisticate, dar indigeste și dezechilibrate nutrițional, asocierile nepotrivite ale ingredientelor și felurilor de mâncare, discuțiile stresante despre afaceri, atmosfera încordată, vor înrăutăți și mai mult situația. Și NU, respectiv cel înstărit mănâncă bine în cazul în care conștientizează că st lui de viață activ și alimentele au o importanță capitală nu numai asupra sănătății h fizice și mentale, ci și, evident, asupra performanțelor lui. În contrast cu primul caz, acești oameni își fac o cultură nutrițională și se orientea2 spre consumul de alimente naturale, ecologice. Caută să respecte principiile nutriți sănătoase, mâncând mai puțin, dar de calitate. Înțeleg ce înseamnă adevărata calitate a alimentelor, respectiv cea nutrițională și își aleg alimentele în funcție de aceasta. Nu cedează conveniențelor și gastronomiei fără baze nutriționale. Adoptă, cu alte cuvinte un stil de viață activ și o dietă diversificată și echilibrată din care nu lipsesc fructe și legumele de sezon, practică în cunoștință de cauză restricția alimentară și gândesc pozitiv. Lipsa banilor nu justifică faptul că mâncați toate alimentele-gunoi! Referitor la persoanele cu posibilități financiare reduse, acestea se pot afla de asemenea în două situații în ceea ce privește alimentația. Prima: este sărac, dar are o oarecare cultură nutrițională și un bun simț care spune, uneori, că a mânca mult și prost, alimente ieftine, nu este tocmai o soluție pentru el, că dacă se îmbolnăvește nu va avea bani pentru a se trata. În acest caz, constrâns și de situația financiară va cumpăra ingredientele pentru mâncare de regulă din piață și își va pregăti acasă mâncarea. Va „posti” conștient sau de nevoie, consumând mâncăruri simple, fără carne, bazate pe legume, leguminoase (în special fasole boabe și cartofi). Cei care pot să-și crească animale și au un mic lot de cultivat își vor asigura o parte din necesarul de hrană în „regie proprie”. Mulți dintre aceștia nu folosesc îngrășăminte chimice și pesticide și nu hrănesc animalele cu furaje concentrate. În unele zone din țară se păstrează obiceiuri sănătoase de hrănire – oamenii țin post miercurea și vinerea, consumă rar carne roșie, în special la sărbători și încă mai fac mișcare, lucrând la câmp, acasă, la pădure etc. În cazul în care cel sărac nu conștientizează pericolul alimentelor ieftine industriale, ceea ce, din păcate, se întâmplă în cele mai multe cazuri, atunci va fi tentat să cumpere și să consume astfel de alimente: mezeluri, salamuri, cârnați, pate-uri, slănină, margarină, pâine albă, snacks-uri, chips-uri, dulciuri industriale, brânzeturi topite și sucuri industriale carbogazoase, periculoase pentru sănătate. Asocierea acestora cu consumul de băuturi alcoolice de slabă calitate, uneori contrafăcute și fumatul nu fac decât să înrăutățească situația, determinând implacabil apariția bolilor degenerative grave la vârste din ce în ce mai tinere. Mai mult, folosirea excesivă a uleiurilor ieftine, nerezistente la prăjit (de ex. uleiul de floarea-soarelui) și prăjirea alimentelor ca atare, sau sub forma pane-urilor generează de-a dreptul alimente toxice care, din păcate constituie baza alimentației. Iată că neconștientizarea importanței alimentelor și stilului de viață nu-i iartă nici pe cei bogați și nici pe cei săraci, îmbolnăvindu-i de boli grave, fără discriminare. Sofisticăria gastronomică nu face casă bună cu sănătatea! Desigur, în nenumărate rânduri am subliniat importanța aranjării cât mai estetice a mesei, calității ambientului în care servim masa, calității senzoriale a alimentelor, necesității asocierii corecte a alimentelor la masă și respectării unor tradiții și convingeri religioase. Însă, de aici și până la sofisticăria gastronomică fără o bază științifică, nutrițională este cale lungă și uneori periculoasă pentru sănătate. Din nefericire, la ora actuală gastronomia este o artă și mai puțin o știință. Această artă mâncată, la propriu, poate avea un aspect și un gust încântătoare, dar este indigestă și îmbolnăvitoare de cele mai omenești maladii și anume cele ale civilizației moderne – bolile cronice degenerative. De multe ori conveniențele și protocolul înlocuiesc în mod arbitrar regulile nutriției științifice, desfătându-ne simțurile, destinzând atmosfera, dar în același timp atentând „plăcut” și subtil la sănătatea noastră. O masă pentru gurmanzi poate avea o mulțime de feluri de mâncare, cuprinzând antreuri, feluri principale, deserturi, totul construit pe imagine, gust, culoare, aromă, textură, savoare și aproape deloc pe cerințele fiziologico-nutriționale ale consumatorului. Protocoalele sunt unele mai fanteziste ca altele din punct de vedere nutrițional, dar adorabile din punct de vedere senzorial. Începem prin a consuma băuturi alcoolice aperitive care, este adevărat, ne vor stimula producția sucurilor gastrice, cu prețul însă al iritării mucoasei gastrice care, în timp, se poate transforma în gastrită, ulcer, cancer, intoxicarea creierului și îmbolnăvirea ficatului. Pofta de mâncare astfel creată ne va permite să îngurgităm cantități enorm nefiziologic permise, de alimente mai mult sau mai puțin calorigene, mai mult sau mai puțin corect asociate, în timp determinând apariția supraponderalității-obezității și cortegiului patologic însoțitor. Continuăm cu antreuri, platouri reci, calde, cuprinzând alimente foarte diferit vegetale cu produse lactate, carne cu grăsimi, brânzeturi, fructe, sosuri, dressing-uri alimente procesate sau mai puțin procese. Urmează felurile principale de mâncăruri, înalt elaborate, sosate, uneori intervenind și supele și ciorbele, care având o cantitate mare de apă pot înrăutăți digestia celorlalte alimente. Ni se recomandă asocieri foarte clare și chiar stricte, de „bon-ton”, cu vinurile. Carnnea albă cu vin alb, carnea roșie cu vin roșu. Desigur este o întreagă artă în aceste asocieri alimente - alcool. Consumul cu modera ție al alcoolului, spre exemplu un pahar, două de vin roșu de bună calitate, fără sulfiți, pentru persoanele sănătoase, normoponderale, nu este o tragedie. Din contră, anumite fitochimicale (ex: resveratrolul) din vinul roșu au un efect benefic, de inhibare a formării nitrozaminelor atunci când consumăm carne. Pot de asemenea stopa peroxidarea grăsimilor și, în acest mod, reduce apariția substanțelor co-carcinogene, care iau naștere la consumul de carne grasă sau produse din carne (salamuri, cârnați, șunci pate-uri). Vinul, însă, aduce și el calorii în plus, de care ar trebui să ținem con deoarece alcoolul îngrașă (are 7 Kca/kg). Iată diferența: din punct de vedere nutrițional contează să nu de depășim cantitatea de alcool permisă, (băutura alcoolică (fiind obligatoriu de calitate) și mai puțin conveniențele unei asocieri astronomice recomandate. |