Cu tânărul Iosif avea să se împlinească din nou cuvântul Domnului Iisus adresat sfinților Săi învățăcei: „Pe cei bolnavi vindecați, pe cei leproși curățiți, pe cei morți înviați, dracii scoateți-i; în dar ați luat, în dar dați” (Matei 10,8). Afară de învierea din morți, toate celelalte minuni au fost săvârșite de Domnul Iisus prin dreapta cuviosului ieromonah Iosif de la Athos. După cele dintâi minuni făcute chiar asupra fraților bolnavi din cuprinsul mănăstirii [pe care i-a vindecat rugăndu-se și atingăndu-i cu mâna dreaptă pe creștet], toți cuvioșii locuitori din Sfântul Munte au luat cu bucurie la cunoștință că în mijlocul lor se află un doctor fără de arginți, un făcător de minuni, un înger în trup, un Nou Iosif, prin care Domnul își mărturisește în chip văzut prezența Sa în mijlocul comunității.