Codul lui Dumnezeu este rezultatul a doisprezece
ani de studiu și a unei căutări personale, în vederea descoperirii unui
principiu al unității umane care să fie atât de profund și de palpabil, încât
să nu poată fi contestat. Începând cu anul 1986, căutările m-au purtat prin
temple, sate și mănăstiri ascunse în unele dintre cele mai neștiute, izolate și
îndepărtate locuri de pe Pământ, din zilele noastre. În aceste locuri, am
întâlnit persoane dedicate, care consideră că menirea lor în această viață este
cea de a păstra mărturiile trecutului referitoare la specia noastră și la
istoria lumii.
Păstrate în mituri străvechi, dansuri tradiționale, limbaj secret
și documente ascunse, cele mai onorate dintre tradițiile noastre au o temă
comună cât se poate de evidentă, indiferent de aspectele culturale, geografice
și religioase. Pe cât de diferite par să fie tradițiile la o primă vedere, un
laitmotiv comun ne reamintește că, în calitate de familie umană, suntem mult
mai măreți decât orice diferență care ne-a separat vreodată.
Poate că nu este întâmplător faptul că un astfel de mesaj
copleșitor privind unitatea dintre noi ni se revelează astăzi, în primii ani ai
noului mileniu. Statisticile arată că secolul al XX-lea a fost cel mai sângeros
secol din istoria umanității, cu un număr mai mare de oameni omorâți, ca
rezultat al violențelor, deosebirilor etnice, războiului și genocidului, decât
s-a înregistrat în cazul tuturor dezastrelor naturale majore la un loc, pentru
aceeași perioadă de timp (vezi Capitolul 1, Figura 1.2). În primii ani ai
secolului XXI, violența continuă, cu aproape o treime din națiunile lumii
angajată în conflicte armate. Pe lângă lupta pentru profit și resurse, multe
dintre ostilități se bazează pe diferențe de religie, ereditate și granițe.
Ce ar însemna, oare, să descoperim un mesaj de la „Dumnezeu“?
Cu populația cea mai numeroasă din toate timpurile, construim
națiuni, creștem familii, formăm armate și ne îndreptăm cu viteză spre înainte,
însoțiți de cea mai avansată știință și tehnologie, se pare, din istorie. În
lumina dificultăților pe care le întâmpinăm pentru a trăi într-o astfel de
lume, ce ar însemna oare să găsim un principiu care ar putea să atingă viața
fiecărui om ce trăiește astăzi, cu un singur mesaj unificator - care să fie
atât de profund, de plin de forță și de personal, încât să nu poată fi negat?
Eliminând diferențele exterioare dintre noi, care ne separă ca familii, națiuni
și religii, ne putem doar imagina cât de diferit ne-am trăi viețile și ne-am
construi lumea, dacă am crede că existența noastră se datorează unui Creator al
cărui nume este efectiv încriptat în fiecare celulă a corpului nostru.
Cel puțin, o astfel de descoperire ar deveni un punct de reper
pentru o nouă eră, clarificând relațiile dintre noi, ca persoane individuale,
și dintre noi și lume. Deși mesajul nu va putea identifica exact cine este
Dumnezeul creației, natura universală a numelui străvechi al lui Dumnezeu
inclus în codul vieții - un nume confirmat acum de știința secolului al XX-lea
- va constitui o dovadă în plus care să sugereze că ceva mai mult decât o
combinație întâmplătoare de elemente chimice și evoluție este responsabil
pentru că suntem aici.
În cel mai bun caz, dezvăluirea numelui lui Dumnezeu existent în
tot ceea ce înseamnă viață va oferi o nouă dovadă clară în sprijinul opiniei că
suntem aici cu un anumit scop, trăind ca o singură mare familie. Un astfel de
principiu va fi ca o nouă speranță, într-o vreme în care diferențele dintre noi
sunt deseori privite ca motive de separare, și nu ca o diversitate ce ar trebui
să ne ofere și mai multă putere. |
Adevăr Divin
