Daruirea activa este atunci când îti asociezi vointa, cu cea Divina, respingi ce nu este Divin si accepti ceea ce apartine Divinului. Daruirea pasiva este atunci când totul este lasat în grija Divinului - iar aceasta poate fi facuta de foarte putini, deoarece s-a demonstrat, în practica, ca de fapt te daruiesti unei naturi joase sub pretextul daruirii Divinului.
Nu trebuie neaparat ca Gratia sa actioneze într-un anume mod, astfel încât mintea umana sa poata întelege, de obicei nu se întâmpla asa. Ea actioneaza în propriul ei mod "misterios". La început actioneaza în spatele cortinei, punând la cale diferite lucruri, fara sa se manifeste. Mai apoi se poate manifesta, dar sadhak nu întelege foarte bine ce se întâmpla; iar într-un final, atunci când devine capabil, acesta simte si întelege, în acelasi timp, ce se întâmpla, sau macar începe sa înteleaga. Unii pot simti si întelege chiar de la început sau destul de devreme; dar asta nu se întâmpla în mod obisnuit.
Transformarea implica ca tot acest aranjament pur material sa fie înlocuit de o concentrare de forte cu diferite tipuri de vibratii care substituie fiecare organ cu un centru de energie constienta angrenata de vointa si condusa de o miscare ce vine de sus, din regiunile superioare. Nu mai exista stomac, nici inima, nici circulatie, nici plamâni... Toate acestea dispar. Ele sunt înlocuite de un întreg set de vibratii reprezentând simbolurile materiale ale centrelor energetice; ele doar constituie un suport în anumite circumstante, corpul transformat va functiona apoi prin centrii sai energetici reali si nu prin reprezentarile simbolice anterioare ale acestora, componentele corpului primitiv.