Scrisori către Luciliu este una dintre operele fundamentale ale stoicismului roman, reunind 124 de scrisori în care Seneca reflectează asupra timpului, morții, prieteniei, bogăției, suferinței și modului de a trăi o viață virtuoasă. Adresate lui Luciliu, scrisorile îmbină reflecția filosofică cu observații despre viața de zi cu zi, constituind un adevărat ghid stoic pentru cultivarea înțelepciunii și a echilibrului interior.
Nici retrasă vieţuire filozofică, mângâiere comodă a unui spirit mandarin, nici viaţă politică numai, pentru care idealul este vană podoabă, ci zbatere dramatică între forma supremă a omului, înţeleptul stoic, ce ridică pe om la măsura zeilor, și tristele împrejurări ale vremii neroniene, ce-i împovărau conștiinţa târâtă în abjecţia unei epoci fără seamăn. La aceasta, intuiţia vie că trăiește un sfârșit de lume, încercarea de salvare a bunului suprem, valoarea morală, presimţirea lumii noi ce se năștea, tonul „creștin” al atâtor idei. Seneca este primul om modern. – Gheorghe Gutu |
Adevăr Divin
