Prescripție pentru recăpătarea sănătății

Te lupți cu boala cronică, întâmpini dificultăți cu pierderea în greutate, te lupți cu dependența de zahăr, iar stresul și oboseala ți-au devenit parteneri de viață? Nu mai știi ce e bine să mănânci și ce nu? Te chinui să-ți dai seama ce anume îți irită și îți inflamează organismul?

Vei găsi în această carte o nouă perspectivă, revoluționară în ce privește efectele inflamației asupra corpului, de asemenea modalități prin care să poți să-ți recapeți echilibrul și să te poți vindeca. Descoperă cum poți să devii o nouă persoană, mai sănătoasă și mai plină de vitalitate!

Află ce să faci ca să dispui de mai multă energie, prin adoptarea unui nou stil de alimentație;

Află ce rol au bacteriile intestinale pentru starea ta generală de sănătate;

Învață tehnici minte-corp care să te ajute să-ți reîncarci corpul cu energie și să-l reactivezi;

Învață cum chiar și un minimum de mișcare poate contribui la diminuarea bolilor cronice.

Vei găsi în această carte informații care îți dau putere! Călătoria ta începe acum.

„Ca atlet paralimpic, am învățat de ce am nevoie pentru a ajunge în vârf: să mănânc corect și să mă mențin sănătos – îngrijirea corpului meu este prioritatea mea numărul unu. Le mulțumesc lui dr. Rao și lui dr. Aggarwal pentru viziunea și sfaturile lor.”

TATYANA McFADDEN, deținătoare a 15 titluri de campioană mondială, campioană a maratonului de Grand Slam, de 3 ori medaliată cu aur

„Cartea scrisă de dr. Monica Aggarwal și dr. Jyothi Rao se califică drept text de referință pentru multe decenii de viață lipsită de boli. Autoarele definesc în profunzime componentele esențiale ale nutriției, microbiomul, hidratarea, liniștirea mentală, somnul, exercițiile fizice și multe altele. Această carte te va ghida prin fiecare punct de cotitură către o stare de bine durabilă.”

CALDWELL B. ESSELSTYN JR, medic, autor al cărții bestseller New York Times Prevent and Reverse Heart Disease

„O carte minunată! Dacă vrei să captezi tot ce ai mai bun în mintea ta, urmează indicațiile din acest ghid fantastic care te învață cum să-ți tratezi corpul.”

DR. BARBARA OAKLEY, autoare a bestsellerului New York Times A Mind for Numbers

CUVÂNT ÎNAINTE xi

Identificarea de noi instrumente pentru vindecarea întregului corp

Călătorind prin lume, în căutarea de practici alternative de vindecare.

INTRODUCERE xv

Un trup în flăcări

În tinerețe ni se pare că suntem invincibili, iar alegerile pe care le facem pot copleși sistemele naturale de apărare ale corpului.

CAPITOLUL 1. UN EXERCIȚIU DE ECHILIBRISTICĂ 1

Echilibru, stabilitate interioară și homeostază

Este nevoie de un echilibru între resurse și cerințe. Când cerințele sunt mai mari decât resursele, se instalează inflamația în corp și se declanșează boala.

CAPITOLUL 2. CUM M-A SALVAT FIICA MEA 7

Povestea doctoriței Monica Aggarwal

Dr. Aggarwal a dezvoltat o boală serioasă, care a devenit punctul de cotitură din viața ei.

CAPITOLUL 3. CUM AM ÎNVĂȚAT EU CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MEDIC 13

Povestea doctoriței Jyothi Rao

Dr. Rao s-a confruntat cu dificultăți în calitate de medic, deoarece nu trata pacienții, ci bolile, ceea ce a determinat-o să ia o decizie radicală, și anume să treacă la o practică ce urmărește starea de bine.

CAPITOLUL 4. DEREGLAREA 17

Când echilibrul este perturbat, se creează stres și inflamație, acesta fiind rolul sistemului nostru nervos central

O privire în detaliu asupra modului în care boala cronică afectează sistemul imunitar și activează sistemul nervos simpatic.

CAPITOLUL 5. IA NAȘTERE BOALA CRONICĂ 31

Ce putem afla de la corp despre boală și despre factorii de risc pentru boală
O privire în detaliu asupra bolilor specifice cum sunt cancerul, diabetul, colesterolul mare și bolile cardiace, precum și asupra modului în care ne afectează acestea organismul.

CAPITOLUL 6. CUIBUL CU MICROBI 47

Învață despre intestinele tale

Microorganismele din intestine formează al doilea sistem imunitar al nostru.

Modificările florei noastre intestinale ne pot expune riscului de a dezvolta o inflamație.

CAPITOLUL 7. VINDECAREA INTESTINELOR 75

Importanța defecării

Eliminarea toxinelor din organism permite intestinelor să se vindece și să acționeze ca o linie puternică de apărare împotriva bolilor.

CAPITOLUL 8. SUPERALIMENTE: VERDEȚURI, LEGUMINOASE, CARBOHIDRAȚI, UAU! 105

Reintroducere

O privire în detaliu asupra fitonutrienților din alimente care au rol energizant pentru microbiom și contribuie la reducerea inflamației.

CAPITOLUL 9. SCHIMBUL DE ULEI. OLEAGINOASE, SEMINȚE ȘI AVOCADO 131

Cum stă treaba cu grăsimile și uleiurile?

Oleaginoase, semințe, avocado și o discuție despre ulei – controversa despre beneficiile uleiului și diferitele surse de proveniență ale acestuia.

CAPITOLUL 10. CONDIMENTEAZĂ CU CONDIMENTELE (ȘI IERBURILE) DĂTĂTOARE DE VIAȚĂ 159

Dulapul cu condimente aromate și remedii antiinflamatoare străvechi care e chiar în bucătăriile noastre

Condimentele oferă ingrediente unice, care ajută la diminuarea inflamației și a stresului oxidativ. Transformă-ți dulapurile din bucătărie în dulapuri cu remedii.

CAPITOLUL 11. APA – ESENȚA VIEȚII 171

Apa – parte integrală a existenței noastre

Învață despre substanța care are capacitatea de a reîntineri, de a revigora și de a păstra echilibrul.

CAPITOLUL 12. SĂ TRAGEM UN PUI DE SOMN 177

Reîntinerește și detoxifică-te cu un somn bun

Reîncarcă-ți organismul pentru a-l reechilibra și a elimina efectele factorilor stresori. Somnul reparator are efect bun asupra metabolismului, echilibrează hormonii și detoxifică.

CAPITOLUL 13. CONEXIUNEA MINTE-CORP 203

Descătușează puterea vindecătoare a minții liniștite

O privire asupra interacțiunii dintre minte și corp – despre cum anumite poziții specifice, tehnicile de respirație și meditația pot induce vindecarea.

CAPITOLUL 14. EUFORIA ANTRENAMENTELOR FIZICE 231

Mișcarea ca antidot pentru efectele negative date de un stil de viață sedentar

Mișcarea fizică echilibrează, protejează inima și poate furniza mai multă energie, echilibru hormonal și bună dispoziție.

CAPITOLUL 15. BENEFICIILE POSTULUI INTERMITENT 271

Cum poate postul intermitent să contribuie la resetarea sistemului imunitar

Un concept vechi de când lumea, care poate accentua beneficiile exercițiilor fizice când vine vorba de pierderea în greutate.

CAPITOLUL 16. OPTIMISMUL 279

Un optimist va crede mereu că există ceva bun în orice situație.
O privire asupra modului în care atitudinea ne poate influența sănătatea.

CAPITOLUL 17. ÎNCĂRCAREA BATERIILOR 287

Mănâncă bine, joacă-te mai mult, dormi adânc, vindecă-te

Un inventar al instrumentelor care ne pot ajuta la relaxare și digestie și la restabilirea homeostaziei.

GLOSAR 289

MULȚUMIRI 297

DESPRE AUTOARE 299

INDEX 301

CAPITOLUL 5. IA NAȘTERE BOALA CRONICĂ

Ce putem afla de la corp despre boală și despre factorii de risc pentru boală

CAZUL 1: Pacientul HB este un bărbat în vârstă de 39 de ani, profesor de educație fizică la un liceu. Cântărea 148 kg când s-a prezentat la dr. A și avea o tensiune arterială situată în intervalul 190/70 mmHg (foarte ridicată). Avea un colesterol LDL de 160 gm/dL, iar trigliceridele aveau o valoare de 360 gm/dL. Existau indicii de prediabet. La EKG se puteau observa modificări, care sugerau dificultăți generate de tensiunea arterială. Dr. A i-a prescris medicamente pentru tensiune și o dietă strictă. De asemenea, i-a furnizat un plan de exerciții fizice. A slăbit 45 kg. Tensiunea arterială i-a revenit în intervalul de 120 mmHg. LDL-ul i-a coborât în jurul valorii de 130 gm/dL, iar trigliceridele i-au revenit pe la 150 gm/dL (normal). Simțea că se descurca bine la școală, iar starea generală îi era mult mai bună decât înainte.

CAZUL 2: JS e un contabil în vârstă de 45 de ani cu obezitate morbidă, diabet, hipertensiune și fibrilație atrială (ritm cardiac anormal). Avea apnee de somn (utiliza din când în când un aparat CPAP* pentru a-și menține căile respiratorii deschise, astfel încât să primească suficient oxigen pe timpul nopții). Era fost luptător de wrestling și își dorea să revină la practicarea sportului. S-a prezentat la dr. A pentru un consult preoperatoriu ce viza vindecarea unui călcâi accidentat. Dr. A i-a prescris medicamente pentru a-i ține sub control ritmul cardiac și tensiunea arterială. A insistat ca pacientul să continue să folosească aparatul CPAP. I-a prescris o dietă bazată pe plante și cereale integrale. Era pacientul perfect. A slăbit 30 de kilograme, a renunțat la unele dintre medicamentele pentru tensiune arterială și și-a redus medicația pentru glicemie. Ritmul cardiac i s-a îmbunătățit, iar el se simțea grozav. Dr. A l-a trimis să-și facă operația la picior, iar după cele trei luni necesare pentru vindecarea piciorului, s-a reapucat de wrestling. Nu mai crezuse că se va mai întoarce vreodată la sport.

Cum ajungem să fim considerați cu risc de boală

Multe dintre bolile pe care le întâlnim în practica medicală sunt cauzate de o perturbare a echilibrului. În acest capitol, vom trece în revistă ce s-a întâmplat cu bolile de-a lungul deceniilor.

Bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale (AVC) și cancerul sunt ucigași de top în lumea întreagă, atât la femei cât și la bărbați.[1] În America, ne confruntăm cu cazuri de cancer pulmonar, mamar, pancreatic și de colon ca niciodată până acum. De asemenea, sunt tot mai multe cazuri de boală Alzheimer, de boli autoimune și de osteoartrite comparativ cu anii anteriori. (Figura 1)

FIGURA 1 │ Cauze ale deceselor anuale în SUA

Boli cardiace

Cancer

Accidente

Boli pulmonare cronice

AVC

Boala Alzheimer

Diabet

Gripă / Pneumonie

Boli renale

Sinucidere

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

Numărul deceselor anuale

Adaptare după Decese și Ratele Mortalității, Centrele pentru Controlul Bolilor. www.cdc.gov/nchs/fastats/deaths.htm

FIGURA 2 │ Indicele de Masă corporală

Înălțimea în metri

50 inch 1,27 m

51 1,29 m

52 1,32 m

53 1,35 m

54 1,37 m

55 1,39 m

56 1,42 m

57 1,44 m

58 1,47 m

59 1,49 m

60 1,52 m

61 1,54 m

62 1,57 m

63 1,60 m

64 1,63 m

65 1,65 m

66 1,68 m

67 1,70 m

68 1,73 m

69 1,75 m

70 1,78 m

71 1,80 m

72 1,83 m

73 1,85 m

74 1,88 m

75 1,90 m

76 1,93 m

77 1,96 m

78 1,98 m

79 2,01 m

80 2,03 m

Greutatea în kilograme

110 pounds – 49,90 kg

120 pounds 54,43 kg

130 pounds 58,97 kg

140 pounds 63,50 kg

150 pounds 68,04 kg

160 pounds 72,57 kg

170 77,11 kg

180 81,65 kg

190 86,18 kg

200 90,72 kg

210 95,25 kg

220 99,79 kg

230 104,33 kg

240 108,86 kg

250 113,40 kg

260 117,93 kg

270 122,47 kg

280 127,00 kg

Subponderal │ IMC sub 18,5

Greutate normală │ IMC între 18,5 și 25

Supraponderal │ IMC între 26 și 39

Obezitate │ IMC peste 30

Tu unde te situezi, în funcție de greutate și înălțime corporală?

De-a lungul deceniilor, am putut vedea, în comunitățile în care trăim, oameni care au devenit mai sedentari și au acumulat o greutate corporală mai mare. Prepararea mâncării a trecut de la hrana proaspătă și gătitul zilnic la comandarea de fast-food și utilizarea cuptorului cu microunde pentru mâncărurile semipreparate sau gata preparate. Mâncarea este plină de conservanți, pentru a-i prelungi termenul de expunere la raft. Locurile noastre de muncă au devenit mai sedentare. La nivel de societate, muncim mai mult și ne deplasăm cu mașina, în loc să mergem pe jos. Cu aceste schimbări puse în practică, suntem mai grași ca oricând în istorie, cu mai mult de doi adulți din trei supraponderali sau obezi.[2] (Vezi Figura 2). Odată cu acestea, numărul persoanelor cu diabet sau prediabet a atins 100 de milioane, iar 10% din populația Statelor Unite este în prezent diabetică.[3]

Să vorbim puțin mai în detaliu despre aceste boli.

Diabetul

Diabetul aduce cu sine un risc important în ce privește bolile de inimă. Ni se întâmplă des să întâlnim oameni care nu înțeleg de ce este atât de periculos diabetul. În această carte, când abordăm diabetul discutăm în principal despre diabetul de tip 2, care este asociat cu obezitatea și rezistența la insulină. Pentru a înțelege diabetul, este nevoie să înțelegem ce rol are pancreasul. Pancreasul este un organ al corpului nostru care secretă hormonul numit insulină. Sarcina pancreasului este de a livra glucoză la nivel celular, unde creează depozite de grăsime necesare pentru o utilizare ulterioară a energiei. Pancreasul dispune de receptori pentru insulină. Acești receptori sunt ca niște carduri de acces în interiorul celulei. În caz de obezitate sau de grăsime în exces, receptorii aflați la nivelul celulelor pot fi mascați, iar insulina nu se poate atașa de acești receptori. Acest fenomen poartă numele de rezistență la insulină. Dacă nu poate intra în interiorul celulei, insulina nu este eficientă și nu se transformă în grăsime. Drept urmare, prin fluxul sanguin circulă o cantitate și mai mare de glucoză. Unele persoane ar putea să vadă acest lucru ca pe ceva pozitiv și să spună „Dacă pot să mănânc și să nu transform mâncarea în grăsimi e de bine, nu-i așa?”

Din păcate nu. Problema este că zahărul din sânge este extrem de inflamator, astfel că circulând prin corp, irită vasele de sânge. Provoacă fisuri în vasele de sânge ale inimii și determină formarea de cruste (sau placă). Placa migrează la ochi și deteriorează vasele mici de sânge ale ochilor, astfel că vederea se deteriorează treptat. Pe măsură ce aceste cruste se formează și în alte vase de sânge, sângele nu mai poate pătrunde în organe. În cele din urmă, unul dintre aceste vase ajunge să se blocheze cu totul, iar o parte a organului alimentat de acel vas de sânge moare.

Cercetările demonstrează că pierderea în greutate poate reduce zahărul din sânge și poate ameliora diabetul.[4] Simpla reducere a carbohidraților și a zahărului rafinat ajută la reducerea rezistenței la insulină și la ameliorarea diabetului. Prin urmare, se pare că stă în puterea noastră de a schimba cursul bolii, iar odată cu ameliorarea diabetului se va ameliora și boala cardiovasculară. (Vezi Tema de reflecție 1)

TEMA DE REFLECȚIE 1

ü Gândește-te la corpul tău și cum îl expui riscului de a dezvolta diabet prin ceea ce faci.

Bolile inimii

Să continuăm discuția despre bolile inimii, și să începem cu modul în care se dezvoltă acestea. Bolile cardiovasculare, numite adeseori și boli coronariene sau boli de inimă, constau în formarea de placă în arterele coronare. Arterele sunt situate la suprafața inimii și alimentează inima cu sânge, astfel încât aceasta să poată pompa sângele în tot corpul. Arterele coronare sunt considerate adeseori rețeaua de conducte a pompei inimii. Când se formează placă pe pereții conductelor, sângele nu mai poate curge în flux liber prin ele, iar inima nu mai poate pompa eficient. Drept consecință, fluxul sanguin care va ajunge la creier și la alte organe esențiale va fi redus, provocând daune acelor organe. Așadar, păstrarea arterelor coronare într-o stare bună de sănătate este esențială pentru o stare de sănătate bună.

Și totuși, cum se formează placa pe conductele noastre? Endoteliul este căptușeala interioară a celulelor tuturor vaselor de sânge, inclusiv ale celor care alcătuiesc conductele inimii – arterele coronare. Endoteliul este cel care dilată vasele de sânge, pregătindu-le pentru schimbările care apar în activitatea organismului. Când depunem efort, vasele noastre de sânge se dilată pentru a permite circulația unui volum mai mare de sânge prin ele, astfel încât acesta să poată ajunge la organele care au nevoie de sânge suplimentar. Când ne expunem factorilor de risc pentru boli cardiace, cum ar fi colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată sau fumatul, endoteliul din vasele de sânge se deteriorează. Acest fenomen poartă numele de disfuncție endotelială și marchează începutul aterosclerozei (cunoscută și ca boală coronariană sau boală cardiacă). Când endoteliul este deteriorat, se rigidizează și nu se mai dilată ușor.

Acest endoteliu deteriorat devine un loc propice pentru depozitarea unei cantități și mai mari de placă. Apoi trombocitele (care formează cheaguri) se deplasează spre acel loc deoarece „observă” vasul de sânge deteriorat și încep să repare căptușeala. Acest proces de disfuncție endotelială și aderență ulterioară a trombocitelor (formarea cheagului) marchează începutul formării unei plăci ateromatoase, adică formarea de placă pe interiorul pereților arterelor. Gândește-te la această placă precum la o crustă care se formează pe piele în urma rănirii. Însă spre deosebire de alte suprafețe ale corpului nostru, unde nu contează cât de mare este crusta pentru că spațiul este infinit, în interiorul unui vas de sânge contează enorm. Cu cât e mai mare crusta, cu atât mai tare e obstrucționat fluxul sanguin. Sângele nu poate ajunge acolo unde are nevoie să ajungă. (Vezi Figura 3 de la pagina următoare.)

Pe măsură ce dezvoltăm tot mai mulți factori de risc sau factorii de risc pe care deja îi avem avansează, crește cantitatea de placă lipită de crustă, care devine din ce în ce mai mare. Când placa blochează complet fluxul sanguin, persoana respectivă suferă un atac de cord. Există două tipuri de atac de cord. Un tip este cel în care o placă mică sau o crustă (cheag) din interiorul unei artere coronare se desprinde brusc și la întâmplare (explodează) într-un vas de sânge, moment în care un blocaj de 30% al vasului de sânge devine un blocaj de 100%. Acest lucru dă naștere unui atac de cord acut și adeseori se soldează cu deces sau insuficiență cardiacă. Acestea sunt atacurile de cord în urma cărora pacienții sunt supuși de urgență analizelor de laborator și unei intervenții chirurgicale în care e nevoie să li se deschidă urgent un vas de sânge, de regulă cu ajutorul unui stent.

FIGURA 3 │ Formarea plăcii în vasele de sânge

1. Când ne naștem, arterele noastre nu prezintă nicio obstrucție.

2. Tensiunea arterială ridicată, fumatul și colesterolul mare pot deteriora pereții arterelor.

3. Se formează cruste, arterele se rigidizează și nu se mai dilată ușor.

4. În timp se formează placa, pe măsură ce crește expunerea la obiceiuri nesănătoase de viață.

VITEZA CU CARE SE FORMEAZĂ PLACA

FORMARE LENTĂ: Cauzează dureri în piept și un posibil atac de cord, mai puțin sever.

De regulă, este mai puțin severă decât cealaltă variantă, deoarece corpul a avut timp să compenseze scăderea fluxului sanguin de-a lungul timpului.

FORMARE RAPIDĂ: Placa se irită și se rupe, blocând brusc fluxul de sânge din vas și declanșând un infarct acut.

Adesea, aceste atacuri de cord sunt periculoase și foarte grave, deoarece organismul nu este pregătit.

Actorii James Gandolfini și Carrie Fischer au murit din cauza unui astfel de atac de cord. Nu putem ști niciodată care crustă se va desprinde, dar știm că inflamația are un rol în acest act. Ceva irită suprafața crustei, care prezintă apoi risc de rupere, ceea ce duce, în cazul ruperii, la blocarea vasului de sânge. Un lucru interesant este faptul că o placă ce blochează doar 30% dintr-un vas de sânge are șanse mai mari să se rupă și să provoace un atac de cord major decât una care a blocat 80%, deoarece placa mai mare s-a calcifiat și s-a întărit, astfel că are șanse mai mici să se rupă. Există diverse tehnici imagistice ne ajută să înțelegem care plăci sunt mai susceptibile să se rupă, însă un răspuns concret este greu de dat. Cele mai bune proceduri de care dispunem sunt testarea la stres sau radiografia arterelor coronare (care ne oferă un așa-numit scor de calciu coronarian) și măsurarea markerilor inflamatori specifici inimii. Proteina C reactivă ultrasensibilă este un marker al inflamației care ne poate oferi adesea indicii ale unei inimi iritate.

Al doilea tip de atac de cord apare atunci când cantitatea de sânge necesară nu se regăsește în cantitatea disponibilă. Această situație apare atunci când placa se formează de-a lungul timpului în arterele coronare dar nu închide total artera. Mai poate apărea și în prezența unui alt factor de stres, cum ar fi tensiunea arterială mare, o infecție sau anemie. Corpul are nevoie ca inima să pompeze sângele către celelalte organe, însă arterele coronare sunt colmatate cu placă, iar corpul nu poate determina inima să pompeze mai rapid. Prin urmare, persoana poate să manifeste dureri în piept și un flux sanguin diminuat, inclusiv către părți ale inimii.

Cum putem reduce inflamația la nivelul inimii? Știm că statinele reduc markerul inflamator proteina C reactivă ultrasensibilă și pot stabiliza placa, chiar și atunci când colesterolul LDL nu este mare. De aceea, mulți dintre pacienții noștri cardiaci iau statine. Datele colectate în zeci de ani ne arată cât de eficiente sunt statinele în reducerea riscului cardiovascular, iar beneficiile acestora nu pot fi trecute cu vederea. Există însă și studii care susțin că multe alimente din dieta noastră sunt inflamatorii și irită organismul. Studiile au arătat că chiar și o singură masă grasă poate provoca disfuncție endotelială în decurs de patru ore după ingerare.[5] De asemenea, există studii care susțin că trecerea la o dietă vegană are ca efect reducerea inflamației și posibilitatea de a reduce riscul de boli cardiovasculare.[6], [7] Și apoi, mai există și alte opțiuni în afară de medicamente ca să ne facem bine! Ieee! Mai multe despre acest lucru găsești la paginile 53-72.

Colesterolul crescut

Colesterolul este o substanță importantă pentru organism, contribuind la formarea pereților celulari. Constituie fundamentul hormonilor sexuali, de asemenea colesterolul este important pentru formarea tecilor de mielină, necesare în procesul de conductibilitate nervoasă. Totuși, când cantitatea de colesterol este prea mare, acesta își găsește alte locuri unde să se depună, cum ar fi arterele inimii, ale capului și ale picioarelor. Există două tipuri principale de colesterol: HDL (colesterolul bun) care are ca sarcină colectarea colesterolului din sânge și transportarea acestuia la ficat, și LDL (colesterolul rău), care se depune pe vasele de sânge și contribuie la formarea plăcii. Când ne naștem, colesterolul LDL pe care îl avem se situează undeva în jurul valorii de 50 gm/dL. Pe măsură ce nivelul colesterolului crește odată cu modificările care apar în dietă și sub influența altor factori, riscul de a dezvolta boli de inimă crește și el.

Îi auzim adesea pe pacienții noștri spunând despre copiii lor că „își pot permite să mănânce mâncare de la McDonald’s și pui prăjiți” pentru că sunt tineri. Să fie adevărat oare? Când analizăm autopsiile copiilor decedați din cauze neconcludente descoperim dâre de grăsime pe vasele de sânge, ceea ce semnifică un început de formare de placă. 77% dintre bărbații care au luptat în Războiul Coreean prezentau dovezi semnificative de ateroscleroză. Media de vârstă a acelor bărbați era de 22 de ani.[8] Rezultate similare s-au găsit și la bărbații americani care au luptat în Vietnam.[9] Acest lucru denotă că procesul începe la o vârstă foarte tânără și că e important și la vârste tinere ce introducem în corpul nostru. Nu ne putem permite niciodată să mâncăm prost. Mâncarea proastă pe care o consumăm când suntem copii ne expune riscului bolilor cardiace și, așa cum vom vedea mai târziu, riscului bolilor autoimune, cancerului și altor boli cronice. (Vezi capitolul 6 pentru detalii). Obiceiurile pe care ni le creăm când suntem copii se păstrează o viață. E mult mai ușor să ne expunem copiii la alimente sănătoase încă de la început, astfel încât să își formeze o iubire pe viață pentru a mânca sănătos.

Obezitatea și hipertensiunea

Înainte să vorbim despre obezitate, avem nevoie să definim termenii. Obezitatea se fundamentează adesea pe indicele de masă corporală (IMC), care este dat de greutatea în kilograme împărțită la pătratul înălțimii (în metri). Există multe calculatoare disponibile pe internet care te pot ajuta să-ți calculezi IMC-ul. (Vezi figura 2 de la pagina 25). Un indice de masă corporal normal se situează între 18,5 și 24,9 kg/m2. Supraponderabilitatea este dată de un indice de masă corporală situat între 25 kg/m2 și 29,9 kg/m2.[10] Există trepte ale obezității, însă în ce privește scopul nostru, obezitatea este definită de un indice de masă corporală mai mare de 30 kg/m2. IMC-ul nu este instrumentul perfect pentru evaluarea obezității. IMC-ul nu ia în calcul persoanele suple care au procente ridicate de grăsime și obezitate în zona centrală a corpului (grăsime în zona abdomenului) sau persoanele care cântăresc mult pentru că au o masă musculară mare. Noi considerăm că procentul de grăsime și de masă musculară sunt mai relevante decât IMC-ul. Cu toate acestea, multe evaluări naționale se fac în baza IMC-ului. Așa cum s-a menționat anterior, începând cu anul 2009, peste două treimi din populație este considerată supraponderală sau obeză.[11]

Supraponderabilitatea și obezitatea sunt asociate cu un risc crescut de deces.[12] În studiile efectuate asupra persoanelor supraponderale cu vârste de peste 50 de ani s-a constatat un risc de deces situat între 20 și 50%.

De ce anume moare populația noastră supraponderală și obeză? Într-un studiu, bărbații și femeile supraponderale aveau un risc de deces cauzat de cancer de 52, respectiv 62%.[13] Conform analizei realizate de Cooperarea pentru studii prospective, în cazul persoanelor obeze examinate s-a constatat un risc proporțional crescut de boli de inimă, diabet, cancer și afecțiuni pulmonare.[14] Cancerele asociate în mod deosebit cu supragreutatea sunt cancerele de ficat, de rinichi, mamar, endometrial (uterin), de prostată și de colon. Pe de altă parte, există o mulțime de cercetări care confirmă că cu cât suntem mai supli, cu atât scade mai mult tensiunea arterială, ținem mai bine sub control zaharurile și avem o stare generală mai bună.[15]

Obezitatea se asociază puternic cu tensiunea arterială crescută (hipertensiune) și cu colesterolul mare. Persoanele obeze consumă, de regulă, mai multe grăsimi saturate și alimente cu conținut ridicat de sare, acestea fiind cauze semnificative nu doar ale obezității, ci și ale agravării tensiunii arteriale și colesterolului ridicat. Peste 100 de milioane de adulți americani, în jur de 33% din totalul populației adulte, au o valoare a colesterolului total mai mare de 200 mg/dL (idealul se situează sub 200 mg/dL).[16] Dintre persoanele cu o valoare a colesterolului ridicată, în jur de 67% sunt fie supraponderali, fie obezi. Odată cu noile ghiduri privind hipertensiunea emise de Asociația Americană a Inimii, aproape 50% dintre americani sunt considerați în prezent hipertensivi.[17]

Hipertensiunea provoacă degradări ale vaselor de sânge, iar colesterolul ridicat favorizează formarea de placă. Ambele au o legătură directă cu un risc crescut de boli cardiace. În Studiul Framingham, persoanele obeze aveau un risc mai mult decât dublu de boli cardiace, comparativ cu omologii lor mai supli.[18] Persoanele obeze sunt mai predispuse la o slăbire a inimii sau la insuficiență cardiacă, precum și la un ritm cardiac anormal.

De asemenea, există o legătură între obezitate și atac cerebral, afecțiunile ficatului și artrită. Cu cât ducem mai multă greutate pe articulațiile noastre, cu atât mai multe leziuni vor suferi acestea. Artrita este una dintre cele mai costisitoare morbidități asociate cu obezitatea. La femeile cu obezitate s-au observat chiar și modificări la nivelul pielii, cum ar fi îngroșarea (acanthosis nigricans), vergeturi și pilozitate accentuată.

Noi nu am fost mereu atât de grași. Cu toții ne amintim că atunci când am fost tineri, oamenii erau mai mici. Când dr. A avea 20 de ani, cântărea 54 kg și purta mărimea XS la haine. După trei copii și 15 ani, în prezent cântărește puțin mai mult, dar încă mai poartă mărimea XS. Care este explicația? Fenomenul poartă denumirea de mărimi cosmetizate. Comercianții sunt mai isteți azi. Pe măsură ce oamenii au câștigat în greutate, au ajuns să nu mai încapă în mărimile lor obișnuite, având nevoie de haine mai mari. Dar oamenii nu vor să cumpere haine mai mari, astfel că nu mai cumpără atât de multe haine. Prin urmare, fabricile de haine și-au ajustat mărimile, pentru a permite consumatorilor să cumpere articole vestimentare mai mici și să se simtă mai slabi. Am auzit o poveste interesantă în emisiunea Hidden Brain (Creierul ascuns) a lui Shankar Vedantam, difuzată la National Public Radio, în care se spunea că o mărime 39 în 1970 ar fi comparabilă cu o mărime 34 în 1996 și cu o mărime 30 în 2012. Mărimea 30! Pe măsură ce am devenit mai voluminoși, ne-am schimbat conceptul despre ceea ce este normal. Am modificat mărimile hainelor pentru a reflecta această schimbare, astfel încât să nu simțim că am crescut în volum. Dar noi știm că am crescut.

Există mulți factori de mediu care contribuie la obezitate. Porțiile mari de mâncare, băuturile cu adaos mare de zahăr, fast-foodul, activitatea fizică redusă și statul mult la televizor, toate acestea au legătură cu obezitatea. S-a dovedit că televiziunea are o influență directă asupra riscului de obezitate, iar aceste tendințe au șanse să se păstreze și la vârstă adultă.[19]

Revenind la vremurile de demult, când oamenii trăiau din munca pământului nu erau supraponderali. Munceau zilnic pe câmp, își culegeau alimentele pentru prânz din grădină și le mâncau în stare proaspătă. Se consumau mai multe legume, fructe și oleaginoase. Se trăia din munca pământului și se sacrificau animale doar atât cât era necesar pentru hrănirea familiei. Nu se risipea nimic.

Cu timpul, ne-am abandonat fermele. Ne ducem la restaurantele fast-food pentru o masă rapidă în timp ce conducem spre locul de muncă. Stăm jos opt până la zece ore pe zi și ne ridicăm de pe scaun doar ca să mai bem un suc sau să mâncăm. Adeseori suntem atât de ocupați încât ne luăm mâncarea cu noi la ședințe, ca să nu mai fie nevoie să luăm o pauză de masă. Mâncăm tot din farfurie, și de multe ori mult mai mult decât avem nevoie. Mâncăm gustările și deserturi pentru că sunt ușor accesibile. Apoi mergem cu mașina acasă și de obicei suntem prea obosiți ca să mai facem mișcare. Poate că mâncăm o cină rapidă în fața televizorului din ceva congelat, după care adormim. Ronțăim într-una câte ceva, până la ore târzii din noapte. Porțiile noastre au devenit mai mari, ca să putem mânca mai mult. Bem mai puțină apă și o înlocuim cu băuturi carbogazoase și cafea ca să rămânem treji, pentru că de multe ori suntem obosiți. Mâncăm zilnic făinoase și zaharuri simple, prin urmare energia noastră fluctuează constant între prăbușiri și faze de platou. Și apoi luăm un plus de cofeină pentru a ne menține treji în perioadele de scădere a energiei de după masă. Cu timpul, am devenit supraponderali și sedentari.

Avem capacitatea de a schimba aceste lucruri. Acum, dacă am discutat despre schimbările pe care le aduc bolile cronice de-a lungul timpului și despre bolile la care ne supunem riscului, vrem să-ți îndreptăm atenția spre legătura dintre ceea ce mâncăm și modul în care ne afectează mâncarea compoziția florei intestinale, care la rândul ei declanșează reacțiile anormale ale corpului.