Am înţeles, pe rând, aceste adevăruri, pentru ca, în final, să accept: EU SUNT... CÂMPUL/CÂMPUL, PRIN MINE... Nu întâmplător, câmpul este definit (conform MDA 2010: 340) ca substratul germinării seminţei, tiparul vieţii, al dezintegrării materiei, al energiilor telurice, baza, susţinătorul existenţei, în cel mai prozaic sens. Pe de altă parte, Câmpul extins al forţelor vieţii, Unicul, este mult mai mult decât îl putem concepe, decât ce am fost învăţaţi, limitaţi să credem. Câmpul, Unicul, îl cuprinde pe primul, cel palpabil, îl impregnează cu energia vie, este generatorul acestuia, în măsura în care acesta din urmă devine una dintre infinitele manifestări posibile ale Primului, revelându-se prin/pe sine, în EU SUNT CEL CE SUNT (Exodul 3:14). Toţi/toate suntem/sunt manifestări ale Câmpului, conştient de sine. În bucuria replicării sale, Unicul (se) creează, (în) tot ceea ce este: şi lumină, şi aer, şi apă, şi ţărână, şi plantă, şi animal, şi om, dar şi stea, vid, materie sau energie întunecată, univers, alte universuri... în fiecare grăunte de Câmp, sunt impregnate, în germene, forţa vieţii şi matriţa/tiparul, completând matricea - marele TOT, extinzându-L la nesfârşit, ca fractal. Toate posibilităţile aşteaptă momentul revelării, al trecerii, al colapsării, unda de energie coagulându-se, devenind particulă, prin actul de voinţă al conştiinţei creatorului-observator - EU SUNT. Momentul A-HA! - Toţi suntem UNUL. Toţi suntem CÂMPUL. Din Câmp ne naştem, ne întoarcem în Câmp, reuşind, mai mult sau mai puţin, să conştientizăm rolul nostru în CREAŢIE, transformând (prin observare sau prin absenţa acesteia), în ACUM, prin geniul creator, unda în particulă sau invers. Indiferent de gradul de conştientizare, suntem creatori, în orice moment al existenţei noastre eterne, fie ca val sau cută, în marea undă a Universului, fie ca particulă. Noţiunea de Câmp care ne conţine implică stabilitate (ca bază de susţinere), spaţialitate, profunzime, dar şi absenţa sau relativitatea unor limite, a unor repere, la cel mai profund nivel, dată fiind consubstanţialitatea fină, inseparabilitatea cuantică a părţilor întregului. în virtutea acestor caracteristici, este evident că toţi suntem Câmp. La nivel subtil, vibrăm, suntem energie, suntem întreţesuţi în tapiseria Câmpului Unic, ca faţete ale acestuia, reflectând, fiecare în felul său, ca o oglindă, chipul Lui. Câmpul din/prin mine este acelaşi cu Câmpul din/prin tine, se continuă fluent şi ne cuprinde, ne implică, ne presupune pe toţi şi pe fiecare altfel, se reflectă în şi prin noi, fără încetare, în respiraţia sau valsul cosmic. Fiind creativi, aducând necunoscutul în cunoscut, valsând, în consonanţă cu unduirile câmpului de energie, ne împlinim menirea. Iată scopul nostru! Revelăm Câmpul, aducând la lumină, aşa cum înţelegem noi, în 3D, (ne)cunoscutele feţe ale Sursei a TOT CEEA CE ESTE. |