Businessul, instrument pentru schimbare sociala

Există în prezent un număr de cărţi care explorează nevoia de a integra practica etică şi sustenabilă în business şi un număr încă mai mare de cărţi care îi ajută pe oameni să atingă un nivel mai înalt de împlinire în viaţa lor. Această carte îşi propune să fie diferită: ea spune povestea unui avocat şi bancher, care a fost educat în spiritul conceptelor comune ale succesului economic şi personal (eu!) şi care a fost format de alegerile făcute în viaţă, pe parcursul carierei sale. Acestei poveşti i se adaugă povestea mai detaliată a ceea ce se întâmplă în economia şi în businessul global. Această poveste este presărată cu detalii din timpul mai multor întâlniri cu unul dintre cei mai respectaţi lideri ai lumii, Sanctitatea Sa Dalai Lama. Pe parcursul dialogurilor dintre Dalai Lama şi mai mulţi lideri de opinie remarcabili din sfera businessului şi din întreaga societate, au fost ridicate o serie de întrebări importante, fiecare oglindind o anumită perioadă de timp atât în propria mea carieră, cât şi în desfăşurarea unor evenimente globale ample.
Cu toate acestea, discuţia transcende orice context istoric şi ridică unele întrebări importante pentru omenire: pot motivaţia şi realizarea personală să fie în acord cu prosperitatea economică şi a mediului de afaceri? Ce efect are prosperitatea economică şi a mediului de afaceri pe termen lung? Ar trebui să ne schimbăm ideea de prosperitate nu doar pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a planetei şi echitatea socială, ci şi pentru a spori sentimentul de fericire şi starea de bine în rândul indivizilor?

Cuvânt înainte de Sanctitatea Sa Dalai Lama ... 11
Prefaţă de Anders Ferguson ... 14
Mulţumiri ... 23
Citate introductive (Dalai Lama) ... 26
Introducere ... 27
Inspiraţie pentru perspective noi ... 30
O paradigmă diferită pentru business şi pentru economie ... 32
Scopul comun împărtăşit de business şi de societate ... 36

PARTEA I. Compasiune sau competiţie

CAPITOLUL 1 Buddha şi bancherul ... 43
1.1 Întâlnirea cu Dalai Lama ... 44
1.2 Confruntarea cu teoria economică ... 48
1.3 Descoperirea scopului în dezvoltarea economică ... 51
1.4 Cum am devenit bancher în China ... 53
1.5 Business în Tibet ... 55
1.6 Reînnoirea relaţiei cu Dalai Lama ... 59
1.7 Dezvoltarea sustenabilă în Mongolia ... 62
1.8 Banking în stil montagne russe ... 67
1.9 Inima invizibilă a pieţei? ... 72
1.10 Maximalizarea câştigului sau a sensului? ... 74
1.11 Compasiune sau competiţie? ... 76

CAPITOLUL 2 Primul dialog: „Compasiune sau competiţie'' (Amsterdam, 1999) ... 81
2.1 Dezvoltarea businessului responsabil din punct de vedere social ... 86
2.2 În drumul spre tripla performanţă ... 89
2.3 Creşterea rolului societăţii civile ... 95
2.4 Lărgirea perspectivei: businessul are nevoie de etică ... 103
2.5 Avantajele compasiunii manifestate în business ... 106
2.6 Schimbarea regulilor jocului ... 112
2.7 Compasiunea în economie ... 119
2.8 Cum să creăm pieţe responsabile? ... 123
2.9 Ce puteţi face la nivel individual? ... 128

PARTEA A II-A. Crearea unei economii care funcţionează pentru toată lumea

CAPITOLUL 3 Drumul spre scop ... 139
3.1 Este timpul schimbării ... 140
3.2 Preţuirea adevăratului sens în viaţă ... 142
3.3 Dacă un lucru poate aduce beneficii, atunci ar trebui să-l faci ... 145
3.4 Spiritualitate în business ... 149
3.5 Revoluţia în ştiinţa mintii ... 154
3.6 Sisteme motivaţionale ... 159
3.7 Banii si fericirea ... 164
3.8 Indicele de Fericire Naţională Brută ... 168
3.9 Crearea unei economii care funcţionează pentru toată lumea ... 174

CAPITOLUL 4 Al doilea dialog: „Cum să concepem o economie care să funcţioneze pentru toată lumea'' (Irvine, California, 2004) ... 177
4.1 Rolul tehnologiei: antidot sau blestem? ... 188
4.2 Responsabilitatea globală a businessului ... 190
4.3 Leadership şi schimbare organizaţională ... 194
4.4 Rolul femeilor în business ... 201
4.5 Rolul educaţiei managementului ... 205
4.6 Ce poţi face tu ca individ? ... 209

Partea a III-a. Leadership pentru o lume sustenabilă

CAPITOLUL 5 Scopul comun în business ... 217
5.1 Inteligenţa emoţională şi schimbarea de sistem ... 218
5.2 Psihologia pozitivă în leadership ... 221
5.3 Coaching executiv pentru bancheri ... 223
5.4 Unilever: exemple de transformare sustenabilă a afacerii ... 225
5.5 Îngheţata ecologică a lui Ben & Jerry”s ... 230
5.6 Transformarea pieţelor disfuncţionale în pieţe sustenabile: Medtronic şi DSM ... 232
5.7 Motivaţia adânc înrădăcinată a succesului ... 236
5.8 Lipsa scopului ... 239
5.9 Ştiinţa transformării ... 243
5.10 Bodhisattva, un model pentru noul leadership ... 248
5.11 Colapsul global ... 252

CAPITOLUL 6 Al treilea dialog: „Leadership pentru o lume sustenabilă'' (Haga, 2009) ... 259
6.1 Să învăţăm din criza financiară ... 263
6.2 Crearea unei economii sustenabile: cum apare leadershipul? ... 271
6.3 Banii ne conduc? ... 275
6.4 Starea de bine globală: să învăţăm de la Răsărit ... 279
6.5 Leadershipul din sfera ştiinţei: promisiunea neuroeconomiei ... 281
6.6 Ce poţi face tu ca individ? ... 288

PARTEA A IV-A. Educaţia inimii

CAPITOLUL 7 Trăirea scopului comun ... 297
7.1 „Cum” se poate face schimbarea ... 298
7.2 Percepţia noii realităţi prin prisma unor concepte învechite ... 302
7.3 O competiţie dominată de compasiune ... 304
7.4 Echipe cu o înaltă performanţă dublată de sustenabilitate ... 308
7.5 Organizaţii sustenabile cu o înaltă performanţă sustenabilă ... 312
7.6 Rolul educaţiei managementului ... 316
7.7 Educaţia inimii: spre o nouă paradigmă educaţională ... 318
7.8 Dincolo de religie: gândirea sustenabil-relaţională ... 320

CAPITOLUL 8 Al patrulea dialog: „Educaţia inimii'' (Rotterdam, 2014) ... 327
8.1 Ce înseamnă „educaţia inimii''? ... 329
8.2 Cultivarea „inimii'' în educaţie şi în afaceri ... 341
8.3 Punerea în practică a educaţiei inimii ... 348
8.4 Cum facem faţă stresului, tristeţii şi oboselii ... 353

CAPITOLUL 9 Scopul comun: situaţia leadershipului în mediul de afaceri ... 363
9.1 Contextul în schimbare al businessului: noi moduri de gândire ... 365
9.1.1 Sistemul economic ... 366
9.1.2 Caracterul specific ideologiei economice actuale ... 371
9.2 Schimbări în teoria şi în practica organizaţională ... 377
9.2.1 Sustenabilitatea afacerii este un proces ... 382
9.2.2 Crearea valorii comune ... 387
9.2.3 Noi indicatori de performanţă ... 390
9.3 Leadership pentru crearea triplei valori ... 396
9.3.1 Spre un cadru de referinţă pentru leadershipul triplei valori ... 400
9.3.2 Dezvoltarea mentalităţii leadershipului şi scopul comun ... 408
9.3.3 Conectarea scopului comun la diverse niveluri de complexitate ... 415
9.3.4 Practica dezvoltării leadershipului social ... 418
9.4 Modele de leadership integrat ... 427

CAPITOLUL 10 Şase întrebări utile pentru a dezvolta scopul comun ... 433
Observaţii finale ... 441
Postfaţă. Capitalismul pozitiv şi oportunitatea „înfloririi în oglindă'': gramatica interconectării reprezintă disciplina businessului în epoca noastră ... 447
Participanţi ... 481

Bibliografie ... 488

FIGURI ȘI TABELE

FIGURI
3.1 Jocul încrederii ... 163
9.1 Schimbarea în paradigma economică ... 376
9.2 Etape în sustenabilitatea businessului ... 386
9.3 Cadrul de referinţă pentru măsurarea triplei valori ... 394
9.4 Scopul comun ... 415
9.5 Etapele dezvoltării leadershipului ... 426
9.6 Leadership social pentru crearea triplei valori ... 429
10.1 Modelul scopului comun ... 435
11.1 Spre un scop comun, tripla valoare şi leadershipul social în business ... 462

TABELE
9.1 Mentalităţile de tipul 6C ... 404

Aceasta deoarece au ajuns să fie ataşate de bani şi au pierdut echilibrul dintre bani şi alte valori. De aceea, sfatul meu adresat liderilor din lumea businessului care fac parte din publicul de faţă este să se lucreze la o abordare echilibrată a banilor şi, de asemenea, să acorde o atenţie specială cultivării valorilor interne.
Dacă sunteţi prea ataşaţi de bani, această atitudine în sine vă va crea probleme. Sunt sigur că acele persoane care au avut un asemenea ataşament au suferit mult mai mult de pe urma crizei financiare în comparaţie cu acelea care nu au avut un astfel de ataşament. Problema aici nu sunt banii, ci ataşamentul faţă de ei. Acest lucru se aplică şi altor obiecte. De exemplu, eu sunt budist şi dacă manifest un ataşament prea mare faţă de budism, atunci, când mă voi întâlni cu persoane de religii diferite, acest ataşament va crea o problemă. Acest lucru este valabil şi în cazul oamenilor de ştiinţă. Unii sunt atât de ataşaţi de propriile opinii sau de cele aparţinând disciplinei lor, încât nu sunt deschişi să asculte şi părerile altora.
În economia actuală, avem nevoie de bani. Fără bani, nu vă puteţi dezvolta afacerea şi nici economia nu poate prospera. De fapt, pentru a rezolva anumite probleme sociale, precum sărăcia şi boala, avem nevoie de mulţi bani. De aceea, abilitatea de a face bani este foarte importantă. Dar dacă devenim prea ataşaţi, acest lucru ne va crea probleme emoţionale. Cunosc cazul unui miliardar american cu o bună reputaţie, dar care în viaţa personală nu era fericit deloc. Cu alte cuvinte, bogăţia şi reputaţia nu ne fac fericiţi.
Ataşamentul ne determină să avem o perspectivă greşită asupra realităţii. Ne aşteptăm ca obiectul de care suntem ataşaţi să ne aducă fericirea. În textele budiste se spune că atunci când ne confruntăm cu o problemă şi ştim ce trebuie să facem pentru a depăşi această problemă, nu trebuie să ne îngrijorăm; singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să depunem efort pentru a rezolva problema. Dar dacă problema este de asemenea natură încât nu există nicio modalitate de a o depăşi, atunci nu are niciun sens să ne facem griji. Acceptăm situaţia ca atare. Este ceea ce eu numesc abordarea realistă. Cred că această detaşare este condiţia necesară pentru a avea o minte limpede netulburată.
Această atitudine ce presupune detaşarea ne poate aduce mari beneficii în ce priveşte liniştea noastră mintală. Nu obiectul exterior în sine, de exemplu, dacă pierdem sau nu bani, este ceea ce ne face fericiţi. În societăţile bogate, ne putem ataşa de multe obiecte minunate. În aceste societăţi, le recomand cu căldură oamenilor să acorde mai multă atenţie atitudinii lor interioare, minţii lor. Oricine poate să facă acest lucru. Oricine poate să-şi cultive mintea să nu se mai ataşeze de obiecte exterioare. Aceasta vă va face mai puţin vulnerabili în faţa problemelor exterioare.
A existat odată un călugăr tibetan care a petrecut 18 ani într-o închisoare chineză. A fost supus la caznă grea şi a trăit experienţa unor mari neajunsuri şi greutăţi. Când am stat de vorbă cu el, după ce a fost eliberat din închisoare, l-am întrebat ce i se păruse cel mai greu de îndurat în aceşti 18 ani şi ce pericole a fost nevoit să înfrunte. Mi-a spus că pericolul cel mai mare la care a fost expus a fost riscul de a-şi pierde compasiunea faţă de chinezi. Aşadar, el considera că a pierde compasiunea sau a simţi mânie faţă de chinezi este un lucru periculos. Este într-adevăr ceva remarcabil! Acest călugăr este un exemplu de persoană care – printr-o practică mintală – îşi păstrează în mod deliberat o atitudine de compasiune...