Dar în ziua de azi nu devenim anxioşi pentru perioade scurte, ca apoi să ne relaxăm şi să ne revenim, aşa cum făceam pe când eram vânători şi culegători. Mulţi dintre noi suferă de stres şi anxietate în mod cronic şi respiră, prin urmare, excesiv. Este normal să te simţi stresat ori anxios atunci când te afli în pericol sau când te temi că un lucru neplăcut, periculos sau vătămător s-ar putea întâmpla. Dar când pericolul trece şi continui să respiri în exces, anxietatea persistă ca şi cum ai fi în continuare sub ameninţare şi ai simptome fizice şi psihologice precum cele din lista „Semne şi simptome ale anxietăţii''. Acestea sunt cât se poate de reale şi deloc imaginare, aşa cum ar spune unii oameni. Multe dintre ele sunt asociate direct cu respiraţia excesivă, de exemplu o rată crescută a bătăilor inimii, palpitaţii, transpiraţie, tremor, ticuri nervoase, dificultate la respiraţie şi tăierea răsuflării. Priveşte anxietatea în perspectivă îţi poţi închipui o lume fără anxietate? în care toţi să fim mereu fericiţi şi în care nimic să nu fie o prea mare problemă? în care să ne trezim în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe faţă şi în care să mergem la culcare simţindu-ne relaxaţi, mulţumiţi şi împăcaţi? în care expresia „fără griji'' să însemne literal asta? Sună utopic... Adevărul e că, dacă nu ar exista anxietatea, nu am putea supravieţui. Nu ne-am deranja să mergem la muncă - deoarece nu am sesiza nevoia de a câştiga bani. Nu am avea nevoie să mergem să căutăm de mâncare - pentru că nu am avea nicio nelinişte despre când şi de unde ne va veni următoarea masă şi, cel mai probabil, am sfârşi înfometaţi. Ne-am asuma inconştient riscuri şi probabil că am cădea de pe stânci sau am trece prin faţa maşinilor - presupunând, desigur, că s-a deranjat altcineva să constru-iască o maşină şi că a şi învăţat să conducă! Anxietatea nu este o slăbiciune, aşa cum cred unii oameni. Anxietatea ne-a protejat şi ne-a ţinut în siguranţă de-a lungul secolelor de evoluţie, adeseori în medii ostile, pentru a deveni specia dominantă a planetei. Un anumit grad de anxietate ne ajută să lucrăm mai bine, să rămânem alerţi şi chiar să excelăm în ceea ce facem. Fluturii din stomac încep să se liniştească pe măsură ce înaintăm în prezentarea discursului nostru sau ne luptăm cu examenul acela, odată ce doza de adrenalină secretată ca parte a re-acţiei la stres se normalizează şi ea. Nu suferi în tăcere Anxietatea este normală şi e de aşteptat să apară în anumite situaţii, însă anxietatea persistentă şi severă ne afectează sănătatea şi calitatea vieţii şi poate duce la depresie. Prin urmare, e important să nu-i permitem să continue, mai ales dacă ne afectează somnul sau activităţile zilnice, şi să căutăm ajutor. Vizita la medic pentru îndrumare este importantă. Anxietatea e una dintre cele mai des întâlnite stări întâlnite în practica generală, fiind ceva ce majoritatea medicilor de familie văd zilnic. Chiar dacă există instrumente de evaluare a anxietăţii şi chestionare online, acestea nu înlocuiesc necesitatea de a merge la medic. Consilierea, terapia cognitiv-comportamentală şi/sau medicaţia sunt, de obicei, strategiile de ţinere sub control a simptomelor de anxietate şi panică. Alte abordări: tehnici de relaxare, ajustări ale stilului de viaţă (dietă, mişcare şi somn) şi tehnici de management al stresului. Aş adăuga şi reeducarea respiraţiei. Oricât de descurajant pare, ţine minte că eşti un supravieţuitor. Admite-ţi acest merit de a fi supravieţuit! |