Luna trece prin-un ciclu complet de iluminare de la 0 la 100% și
iarăși la 0 în aproximativ 29 de zile și jumătate. Astronomii numesc
acest interval de timp „perioada sinodică” a Lunii. Poate v-ați întrebat
de ce o lună calendaristică are patru săptămâni și nu două sau zece. În
cadrul perioadei „de o lunație” sau, în limbaj popular, „o lună”,
recunoaștem vizual cu ușurință patru faze importante: Lună Nouă, Primul
Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. Deoarece perioada sinodică a Lunii a
fost asimilată de-a lungul timpului cu noțiunea de „lună
calendaristică”, fazele prin care trece satelitul nostru natural puteau
fi legate în mod natural de cele patru săptămâni. Acum însă ne conducem
viețile după un alt sistem de organizare a timpului, care nu mai are are
ca punct central Luna, ci Soarele (vorbim acum de un calendar solar),
care a decuplat săptămânile de fazele lunare. Ceea ce constatăm acum ca
rezultat al acestei „reașezări calendaristice” este că fazele Lunii
„migrează” permanent prin calendarul nostru.
Ciclul debutează cu Luna Nouă, când practic aceasta nu se vede deloc
pe cer, fiind foarte aproape de Soare pe bolta noastră cerească. Abia la
câteva zile după momentul propriu-zis putem recunoaște prima seceră
lunara fină în amurgul vestic. Procentul de iluminare crește treptat în
continuare de la zi la zi, vreme ce Luna se depărtează de Soare pe cerul
nostru. După o săptămână urmează Primul Pătrar, denumire care marchează
încheierea primei pătrimi de ciclu (avem patru faze importante, iar
însuși cuvântul „pătrar” vine de la „patru”, reprezentând „un sfert”).
Acum vedem iluminată întreaga jumătate dreaptă a lunii. După încă o
săptămână, 100% din discul lunar devine iluminat: spunem că Luna este
Plină. Din acest moment începe bucata descendentă sau descrescătoare a
ciclului. Iluminarea se mută treptat către jumătatea stângă, moment
numit Ultim Pătrar, după care se ajunge iarăși la Luna Nouă și ciclul
reîncepe.
Așadar, Primul și Ultimul Pătrar se deosebesc doar prin direcția
convexității părții iluminate, înspre dreapta, respectiv, înspre stânga.
Primul Pătrar îl vom găsi totdeauna seara înspre vest, în vreme ce
Ultimul Pătrar se observă către orele dimineții înspre răsărit. Aceasta
pentru ca la Primul Pătrar Luna se afla la 90 de grade după un Soare
care apune, în vreme ce Luna Ultimului Pătrar o găsim la 90 de grade
înaintea unui Soare care răsare. Dacă am înțeles ciclul complet, putem
recunoaște dintr-o privire dacă Luna este în creștere sau în
descreștere.
Primul și Ultimul Pătrar sunt fazele în care satelitul nostru natural
apare sub formă de semicerc; ele sunt zile prielnice pentru efectuarea
de observații astronomice chiar și prin intermediul unui binoclu sau
telescop modest pentru că atunci umbrele munților, văilor și craterelor
dezvăluie privirii toate detaliile peisajului lunar. În plus, în acele
zile speciale se pot efectua unele măsurători telescopice asupra
reliefului selenar folosind numai geometria alinierii cu Soarele și
proprietățile funcțiilor trigonometrice. |