Spirulina
Micro-aliment, macro-sănătate
Spirulina este superalimentul
viitorului, care ar putea salva planeta și ar hrăni numărul tot mai mare de oameni înfometați din lume. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Nu numai atât, dar este considerată soluția
pentru toate bolile de supraalimentație din societatea
noastră occidentală modernă. Este cel mai simplu și mai modern
aliment, cu un conținut scăzut de zahăr și de grăsimi. Este hrana viitorului. Faceți cunoștință în această carte cu SPIRULINA, cel mai vechi aliment de pe pământ. „Să nu cheltuim bani pentru a construi arme cu care să ucidem, ci pentru a cultiva spirulina, pentru a salva oamenii care mor de foame și pentru ca ei să se poată hrăni singuri în viitor.” Harald W. Tietze |
Cuprins:
1: Introducere 2: De ce spirulina? 3: Primul aliment 4: Spirulina în alimentația umană 5: Spirulina comercială 6: Spirulina nu e spirulină? 7: Alimente naturale și procesate 8: Super-aliment 9: Cele mai bine vândute articole 10. Hrană sănătoasă 11. Spirulina, aliment al soarelui 12. Aliment total 13. Dozajul – cât ar trebui să consumăm? 14. Spirulina are efecte secundare negative? 15. Spirulina, drog sau aliment? 16. Spirulina ca aditiv alimentar 18. Proteina completă 19. Radicali. Eh? 20. Vitaminele în ordine alfabetică 21. Vitaminele pe care le conține spirulina 22. Alte elemente benefice 23. Clorofila – aurul verde 24. Minerale 25. Analize chimice specifice pentru spirulină 26. Informații nutritive 27. Analize comparative 28. Supradoza sau prea mult dintr-un lucru bun 29. Spirulina pentru curățarea organismului și sporirea bunăstării generale 30. Acneea 31. SIDA 32. Alergii 33. Anemia 34. Artrită 35. Cancer 36. Depresie 37. Durere 38. Protecție împotriva radiațiilor 39. Eliminarea metalelor grele 40. Colesterol, hipertensiune, arterioscleroză 41. Pancreatită 42. Pierderea vederii, cataractă, glaucom 43. Hepatită și ciroză 44. Ulcer gastric și duodenal 45. Menținerea vigorii sexual 46. Anti îmbătrânire 47. Spirulina – aliment ideal pentru slăbit 48. Spirulina pentru frumusețe 49. Alimentul viitorului 50. Suprafața de teren necesară per producție anuală 51. Utilizarea apei 52. Utilizarea energiei 53. Aliment produs fără adaos de chimicale 54. Ce vom mânca în viitor? 55. Aliment pentru populația sub-alimentată a lumii 56. Oamenii acum bolnavi și înfometați vor fi la fel de sănătoși ca cei care trăiesc în societatea occidentală dezvoltată 57. Putem cultiva acasă spirulina? 58. Plante și animale 59. Spirulina în comparație cu Chlorella și orzul verde 60. Alte produse cu spirulină 61. Bibliografie |
Fragment:
INTRODUCERE Două treimi din lume se află sub apă. Cea mai veche formă de viață, care a început în apă, a fost alga. În lume există aproximativ 25.000 de specii de alge. Plimbați-vă pe plajă și veți găsi alge marine. Acestea sunt algele de cele mai mari dimensiuni, unele dintre ele asemănătoare unor copăcei cu rădăcini, tulpini, ramuri și frunze. Kelpul și mușchiul de caragen sunt cele mai cunoscute alge marine de culoare roșie sau brună. La celălalt capăt al acestei mari familii se află algele unicelulare minuscule, care sunt cele mai primitive organisme vegetale de pe Pământ. Mulți oameni reacționează negativ când vine vorba de alge, deoarece primul lucru la care se gândesc sunt algele din piscine sau algele toxice, precum cele verzi-albăstrui din râurile australiene. Având în vedere creșterea populației mondiale și scăderea suprafeței pentru terenuri agricole, precum și valoarea nutritivă ridicată a algelor, apare tot mai des în discuție subiectul algelor ca viitor aliment sau sursă alimentară de care avem disperată nevoie. Valoarea nutritivă, dar și terapeutică a algelor variază în funcție de calitatea apei din care provin (minerale, nutriție, pH), de temperatura ei, de curenții oceanici și de intensitatea luminii solare. Gradul de poluare a apelor destinate producției alimentare de alge este, de asemenea, un factor îngrijorător pentru calitățile produsului. Cea mai importantă algă alimentară este spirulina. Chlorella, o algă verde de apă dulce, este unul dintre cele mai mici organisme vegetale existente, având aproximativ dimensiunea unei globule roșii umane. Spirulina este de aproximativ 100 de ori mai mare și își trage numele de la forma plantei, asemănătoare unei mici spirale. Culoarea verde închis a spirulinei provine din cantitatea mare de sânge vegetal pe care o conține sau, cu alte cuvinte, de clorofilă, care diferă cu doar o singură moleculă de hemoglobina din sângele uman. Clorofila din plante colectează lumina soarelui. Toată energia de pe Pământ provine dintr-o singură sursă, soarele. Prima formă de viață și odată cu prima viață, primul aliment, au fost algele. Algele pot trăi doar cu apă și lumină solară. Oamenii nu sunt la fel de norocoși, pentru că ei nu pot asimila direct energia din soare. Ei se află la capătul superior al lanțului trofic. Elementul cel mai de jos în lanțul alimentar este clorofila sau, cu alte cuvinte, „verdele” din natura noastră. Materia verde este mâncată de animale, iar animalele sunt mâncate de oameni. Pentru a hrăni o ființă umană din țările occidentale, ale cărei obiceiuri alimentare includ un consum ridicat de carne, este nevoie de 800 de ori mai mult teren decât dacă am mânca direct alge. Cel mai mare mamifer de pe Pământ este balena, care trăiește numai cu alge fitoplanctonice; iar cel mai mare mamifer de pe uscat este elefantul, care se hrănește numai cu materie verde. Regimul alimentar al oamenilor s-a schimbat de câteva ori de când au pășit prima oară pe pământ. În cea mai mare parte a timpului, omul s-a mulțumit să culeagă alimentele de sezon – rădăcini, fructe și semințe disponibile pe o distanță situată la o oră de mers pe jos. De asemenea, vâna și pescuia. Singurul aport alimentar era cel proaspăt. Apoi, pe măsură ce am devenit mai sofisticați, am început să ne conservăm alimentele prin afumare, sărare și uscare. Cel mai vechi și încă cel mai bun mod de conservare a alimentelor este fermentarea în acid lactic, ca în cazul verzei murate. Acest procedeu permite păstrarea nutrienților și vitaminelor în stare intactă. Abia în ultimii ani am învățat să conservăm hrana prin încălzire, uscare și congelare, fapt care a generat pierderea unei părți importante din valoarea nutritivă a alimentelor noastre în timpul procesului de conservare. Eu am făcut cunoștință cu spirulina în anul 1984 când o bună prietenă care a lucrat mult timp în domeniul cercetării spirulinei, mi-a dăruit prima carte despre spirulină; este vorba de Food from Sunlight, de Christopher Hills. Astfel, am ajuns să fiu fascinat de cea mai simplă legumă de pe pământ, care reprezintă totodată și cea mai bună soluție pentru hrana omenirii datorită posibilității de a fi cultivată în condiții de deșert. În acest fel, ea ar putea oferi suficientă hrană pentru întreaga lume, nu doar astăzi, ci și în secolele următoare. „Toate bolile sunt vindecabile, dar nu toți pacienții se vindecă, din cauză că sunt foarte nerăbdători.” De ce spirulina? De multe ori, atunci când căutăm ceva nou, cu proprietăți speciale, avem tendința să ratăm complet ceea ce se află chiar în fața noastră. Printre toate verzele, fasolea, fructele și mii de alte produse alimentare din zilele noastre, trăiește această plantă minusculă numită spirulina. Este atât de mică încât într-o grădină de dimensiunea unei gămălii de ac ar încăpea mai bine de o sută de fire. Există într-adevăr multe alte plante minuscule, cu o singură celulă, vizibile cu ajutorul microscopului, dar niciuna nu are proprietățile unice ale spirulinei. Când cineva decide asupra unui meniu, dacă este înțelept va încerca să includă în felurile de mâncare servite alimentele care oferă un echilibru între toate elementele nutritive de care organismul nostru are nevoie pentru a se feri de boli și, în același timp, pentru a face masa mai plăcută. O astfel de masă va cuprinde în mod inevitabil fructe și/ sau legume, alături de un fel de carne ușoară. Varietatea este necesară pentru a stimula apetitul, dar mai ales pentru a oferi o gamă largă de vitamine și minerale esențiale, pe care corpul uman le folosește drept combustibil și catalizator. Niciun fruct, legumă sau carne nu poate oferi individual tot ceea ce are nevoie corpul uman pentru a-și menține starea de sănătate, dar mica spirulină se apropie atât de mult de acest ideal încât NASA a selectat-o ca fiind cea mai importantă plantă de utilizat în stațiile spațiale ale viitorului. Spirulina este, de fapt, cel mai bogat dintre toate alimentele vii cunoscute și este considerată a fi producătorul originar al rezervei de oxigen din lume. La fel ca toate plantele, transformă dioxidul de carbon în oxigen liber prin acțiunea luminii solare. Acest lucru permite animalelor și, bineînțeles, oamenilor să trăiască pe Pământ. Celulele celor mai multe plante sunt ca niște mici saci sau cutii care conțin alimentele bune. Sacul sau cutia sunt alcătuite dintr-o substanță dură, de obicei celuloză, care nu poate fi digerată (decât dacă sunteți termite sau gândaci). Spirulina este diferită de toate plantele prin faptul că învelișul celulei sale unice nu este din celuloză, ci constă într-o membrană subțire, alcătuită din zaharuri complexe care se dizolvă instantaneu în sucurile digestive ale stomacului. Din acest motiv, spirulina este total digerabilă și este cea mai bogată sursă de hrană de care dispunem. De asemenea, este absorbită foarte rapid după ce este consumată. Datorită bogăției sale, această plantă minusculă este capabilă să furnizeze hrană aproape fără reziduuri și poate satisface foamea foarte rapid atunci când este consumată în cantități mici. Ca o dovadă vie a faptului că spirulina este un aliment complet, un vechi filozof japonez a declarat că a trăit exclusiv cu spirulină timp de 15 ani! Fără îndoială, a urmat o dietă destul de anostă, dar poate că papilele lui gustative erau un pic obosite când a luat această decizie. Tehnic, denumirea de spirulină este atribuită unei alge de culoare verde-albastră, ale cărei celule se prezintă sub forma unor fire lungi răsucite. De la forma ei spiralată provine numele de „spirulina”, adică „arc mic”. Spirulina crește natural în lacuri calde și foarte alcaline sau poate fi cultivată în iazurile de mică adâncime de la tropice, unde este foarte ușor de recoltat. Randamentul recoltei de spirulină pentru o anumită suprafață corespunde unei producții de zece ori mai mare decât dacă suprafața respectivă ar fi cultivată cu soia, de douăzeci de ori mai mare decât dacă ar fi cultivată cu porumb și de două sute de ori mai mare decât dacă ar fi utilizată pentru creșterea vitelor de carne. Așa cum am spus deja, spirulina se apropie foarte mult de formula hranei ideale pentru ființele umane. Întrucât conține proteine într-un echilibru aproape perfect, inclusiv cei opt aminoacizi esențiali, ea este ușor de digerat, rapid asimilabilă și poate satisface foamea foarte ușor. Prin comparație cu alte alimente, este nevoie de un volum mult mai mic pentru a atinge starea de sațietate, având și avantajul unui conținut sărac în colesterol, calorii, grăsimi și sodiu. Conține în schimb cantități mari de carbohidrați sub formă de glicogen și unele zaharuri. În compoziția spirulinei sunt în total nouă vitamine importante și cel puțin paisprezece minerale legate de aminoacizii esențiali (ceea ce permite o asimilare rapidă și ușoară de către organism). Revenind la recoltare, spirulina cultivată pe o suprafață de un hectar ar putea asigura hrana pentru 400 de persoane pe an. Acest rezultat o plasează foarte sus în comparația cu alte culturi bogate în proteine. Boabele de soia, de exemplu, cultivate pe aceeași suprafață, ar putea hrăni 16 persoane, iar orezul doar 2 persoane. |