Revrajirea lumii

„Omul nou” nu mai urmareste idealuri inalte: lui nu-i mai pasa de adevar si iubire, ci doar de portita de placere si de iluzia de putere pe care i-o furnizeaza televiziunea sau industria divertismentului. Acest „om nou“ despre care vorbeste autorul este peste tot in jurul nostru. In portretul cel mai inofensiv, el – sau ea – are o cariera si lupta pentru promovare, acumuleaza bunuri in numele familiei sau al copilului si doreste sa se relaxeze... Aparent, nimic in neregula... Doar ca „omul nou” a fost si este simplificat la maximum. Functioneaza cotidian numai pe cele 3 coordonate de mai sus si orice abatere de la mica norma il scoate din randurile celorlalti „oameni noi”. Complexitatea unui sentiment ii sperie prea tare - pe el si pe ceilalti – deci, il resping toti numindu-l slabiciune. Responsabilitatea unui adevar ii ingrozeste si, ca urmare, adevarul este inlocuit cu orice explicatie convenabila, pusa la dispozitie, cu generozitate, de formatorii de opinie indoielnici de care este inconjurat. Incet, incet, omul ajunge propria sa schita. Cine decide normele? De ce le preluam fara discernamant? Care sunt valorile prin care ne putem recupera? De ce trebuie restructurat un sistem intreg de valori? Cum am ajuns aici – si raspunsurile la inca o mie de „de ce-uri“ secrete ale oamenilor mari, in acest al doilea volum al seriei „Fata nevazuta a televiziunii“.