Adevăr Divin
Nervul vag
Adio stres, inflamatii, tulburari digestive si probleme imunitare!
Înțelegând cum acționează nervul vag asupra organelor, putem dobândi
noi obiceiuri, care ne vor influența în bine starea de sănătate. |
40.00 30.00 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Cine nu a suferit niciodată de dureri de cap, probleme digestive, constipație, insomnie, depresie temporară, poftă irezistibilă de a mânca, anxietate cronică, infecții repetate şi chiar stări de rău însoţite de leşin? Cine s-ar fi gândit că aceste simptome ar putea fi legate de faptul că în interiorul fiecăruia dintre noi acționează în tăcere un dirijor extraordinar, și anume nervul vag? De buna sa funcționare depind echilibrul emoțional, ritmul cardiac, digestia, imunitatea și multe alte funcții care ne condiționează sănătatea. |
Cuprins:
INTRODUCERE CAPITOLUL 1 – NERVUL VAG: ÎN INIMA SISTEMULUI CAPITOLUL 2 – DEREGLĂRI ALE NERVULUI VAG: ATENȚIE LA CONSECINȚE! CAPITOLUL 3 – PRIETENII ADEVĂRAȚI AI NERVULUI VAG CAPITOLUL 4 – REVOLUȚIA PAȘILOR MICI CAPITOLUL 5 – CINCI PROGRAME PENTRU A ÎNCEPE ANEXE |
Fragment:
NEUROTRANSMIŢĂTORII: O GRAMATICĂ NEURONALĂ Există zeci de neurotransmiţători: dopamină, noradrenalină, serotonină, endorfine, acetilcolină etc. Aceşti neurotransmiţători sunt produşi, în special, chiar de neuroni, în vezicule mici situate la capătul braţelor lor. Fiecare neurotransmiţător are propria specialitate. Ei sunt clasificaţi în două mari categorii: „excitatorii'', care facilitează trecerea impulsului nervos, şi„inhibitorii'', care blochează această comunicare. Informaţia este, astfel, transmisă, dar şi adaptată cu mare precizie, în funcţie de nevoi. Prima observaţie: atunci când se instalează un dezechilibru între excitatori şi inhibitori, de regulă, neurotransmiţătorii excitatori preiau conducerea, favorizând, la capătul lanţului, apariţia bolilor. Să ne întoarcem, pentru moment, la neuronul nostru. Odată ce neurotransmiţătorul a traversat sinapsa şi s-a blocat în receptorul care îi corespunde (ca o cheie într-o broască), el nu mai are o utilitate imediată. Este eliminat? In niciun caz! Deoarece organismul tău este atât ingenios, cât şi strângător, în loc să evacueze în mod sistematic mediatorii chimici care au fost deja utilizaţi, el ştie să-i recicleze. Aşa se face că, după caz, neurotransmiţătorul folosit va fi descompus de enzime şi eliminat sau depozitat din nou, pentru a servi cu altă ocazie. Fiecare neurotransmiţător este legat de fenomene psihice şi fizice. Dopamină, de exemplu, participă la controlul emoţional, dar şi la tensiunea arterială (vezi caseta de pe pagina următoare). Mai bine spus, aceste substanţe, despre care s-a crezut mai întâi că sunt închise în creier, sunt prezente în tot corpul. Am observat, astfel, pe suprafaţa globulelor albe responsabile cu apărarea împotriva microbilor, receptori specifici care au sarcina de a primi anumiţi neurotransmiţători cerebrali. Acesta este, deci, un sistem extrem de eficient, ce uneşte creierul cu restul corpului printr-un sistem nervos în care nervul vag joacă un rol major, cel puţin la nivelul funcţiilor organice. LUMEA FASCINANTĂ A NEUROTRANSMIŢĂTORILOR Neurotransmiţătorii constituie un limbaj subtila cărui gramatică este precisă şi conţine cuvinte alese. Sunt foarte numeroşi şi ar dura prea mult să-i prezentăm aici în întregime. Dar iată, de exemplu, câteva dintre funcţiile neurotransmiţătoritor cel mai des prezenţi în sistemul tău nervos. • Dopamina din punctul de vedere al dispoziţiei este neurotransmiţătorut satisfacţiei, al plăcerii şi al bucuriei. Ea participă la mecanisme de concentrare, memorie şi învăţare. Sprijină curiozitatea şi motivaţia. Pe plan fizic, este implicată, în principal, în activităţile motrice. Acest fapt explică de ce persoanele afectate de boala Parkinson (caracterizată de lipsa dopaminei în creier) suferă de tremurături ale membrelor. |