Într-o cameră întunecată, sub un clopot de sticlă, se afla un trandafir de metal legat la curent electric. Pe măsură ce îmi apropiam mâna de acest clopot de sticlă trandafirul strălucea roşu aprins şi se estompa iarăşi când îmi retrăgeam încet mâna. A devenit astfel clar pentru mine că al meu corp emitea raze invizibile în direcţia trandafirului. Observând o distanţă limită pentru acest efect, cred că este posibil ca emanaţia să fi căpătat o formă de ou în jurul corpului meu, deoarece am o formă alungită, ca toţi oamenii. Sunt chiar dispus să cred că artiştii care au pictat imaginile de mai sus, înfăţişând un Iisus radiant, au crezut ferm în strălucirea lui Dumnezeu, a îngerilor, sfinţilor, profeţilor şi magilor. Dar aş greşi dacă, din acest motiv, nu aş mai căuta, în şirul de secole care s-au scurs, urmele formei ovale ce încadrează figura lui Hristos. 9 Căci într-o copie iluminată a Apocalipsei lui Ioan din secolul al XIII-lea, aflată în biblioteca lui A. F. Didot, se vede o miniatură care îl înfăţişează pe Iisus cu un miel într-un cadru oval, dar care este ascuţit în partea inferioară şi superioară. În afara acestui cadru, în patru puncte alese simetric, apar capetele simbolurilor astronomice ale celor patru evanghelişti: omul în stânga sus, vulturul în dreapta, leul în stânga jos şi taurul în dreapta. Figura lui Iisus nu străluceşte. Aici găsim deci o legătură foarte clară între oval şi conceptele astrale. Păşesc în secolul al XII-lea. În St. Savin, în fosta provincie Poitou, există o frescă în care îl vedem pe Iisus într-un cadru ce se aseamănă conturului unei tălpi de picior. Figura lui nu străluceşte. Această încadrare lasă impresia că este complet lipsită de sens. Din acest cadru, Iisus înmânează două cărţi unei persoane îngenuncheate în exterior (Fig. 49). În stânga şi în dreapta mai pot fi văzute două perechi de îngeri, adică patru îngeri în total. Am fi înclinaţi să credem că această reprezentare nu poate avea nimic în comun, în concepţie şi în execuţie, cu oricare dintre cele de mai sus. Şi totuşi: acea formă ovală care se presupune a fi un ornament inocent, fără semnificaţie, se repetă iar şi iar, însă în cazul de faţă lasă impresia unui efect opus. Ovalul este urât şi aparent fără rost. 11 Din secolul al XII-lea datează şi o frescă situată în absida corului Catedralei Soest, în care îl vedem pe Iisus întronat într-un ovoid veritabil. El nu străluceşte. Ovalul este înconjurat de cele patru simboluri astronomice ale evangheliştilor. | 
Adevăr Divin
