Stimularea puterii creierului

Dacă vrei ca copiii aflaţi în grija ta să crească puternici, trebuie să ştiţi cum se dezvoltă creierul de la naştere până la vârsta de cinci ani şi ce să faceţi că să-i sprijiniţi. Pentru a înţelege mai uşor informaţiile, această carte prezintă cercetări ştiinţifice care explică ce puteţi face în fiecare zi pentru a stimula dezvoltarea sănătoasă a creierului la copii. Dacă se face la momentul potrivit, ceea ce învaţă un copil în primii cinci ani reprezintă o mină de aur, asigurându-i o dezvoltare fizică şi cognitivă valoroasă pentru toată viaţa.

Citind acest abecedar al dezvoltării creierului, veţi dobândi cunoştinţele de bază despre modul în care se dezvoltă şi se conectează mintea unui copil cu lumea. Veţi afla cât de importante sunt atenţia, formarea de conexiuni şi comunicarea în această etapă. în această carte, veţi explora 52 de strategii uşor de implementat – câte una pentru fiecare săptămână din an – pe care se bazează dezvoltarea copiilor în prezent şi îi pregătesc pentru învăţarea viitoare. Folosind aceste cunoştinţe noi despre creier cu bună ştiinţă cu bebeluşii, copilaşii şi preşcolarii veţi aprinde scânteile care le vor lumina lumea!

MULŢUMIRI ... 13
INTRODUCERE: CE POT ÎNVĂŢA CU UŞURINŢĂ ÎNGRIJITORII DESPRE DEZVOLTAREA CREIERULUI ... 15

PARTEA I: 101 ELEMENTE ALE CREIERULUI ... 23
Cum se dezvoltă creierul ... 24
Ordinea dezvoltării regiunilor creierului ... 26
Componentele creierului ... 28
Timpul şi influenţa ... 30
Structura şi funcţiile creierului ... 31
Caracteristici pe care le au toţi creierii ... 34

PARTEA A II-A: CONECTEAZĂ CEEA CE ÎNVEŢI CU CEEA CE FACI ... 39
Dezvoltarea legată de sincronizare şi de activităţi ... 39
învaţă, conectează, gândeşte şi aplică ... 40

PARTEA A III-A; MESAJE GENERALE BAZATE PE ŞTIINŢĂ ... 45
1. Foloseşte-I sau îl pierzi! ... 45
2. Acordă atenţie ordinii şi timpului în care are loc dezvoltarea creierului ... 47
3. Nu te aştepta să vezi modificări ale structurilor creierului, dar să ştir că acestea apar mereu ... 53
4. Realizează că niveluri diferite de stres cauzează reacţii diferite la nivelul creierului ... 55
5. Conectează ideile noi care doreşti să fie învăţate de copii, de lucruri pe care ei le cunosc deja ... 59
6. Fii conştient de cât de multe abilităţi depind de recunoaşterea tiparelor. ... 61
7. Află de ce pediatrii recomandă ca bebeluşul să stea pe burtică ... 66
8. încurajează activităţi care implică zona mediană a corpului ... 68
9. Rămâi încrezător că fiecare copil poate beneficia din traiul dintr-un mediu pozitiv ... 70
10. Rezistă tentaţiei naturale de a căuta o soluţie rapidă ... 72
11. Să fii capabil să explici investiţia în copilăria timpurie ... 74
12. Creierul trebuie privit ca un organ care caută noutăţi ... 77
13. înţelege cum jocul este legat în mod direct de învăţare ... 80

PARTEA A IV-A: MESAJE DE ATENŢIONARE ... 83
14. Foloseşte emoţia pentru a capta mai uşor atenţia copiilor ... 83
15. Joacă exerciţii distractive de urmărire cu bebeluşii ... 85
16. Elimină din când în când măsurile de siguranţă ... 88
17. Oferă-le copiilor oportunitatea de a face previziuni ... 92
18. Trebuie să înţelegi de ce privitul la televizor nu reprezintă un lucru bun pentru sugari şi pentru copii mici ... 94
19. înţelege importanţa timpului petrecut faţă în faţă cu cel mic ... 98
20. Creşte în mod conştient perioada de timp în care cel mic acordă atenţie ... 100
21. Mediul de îngrijire trebuie să fie odihnitor din punct de vedere vizual ... 102
22. încurajează-i pe copii să-şi controleze impulsurile ... 105
23. Oferă medii stabile şi provocatoare, care încurajează dezvoltarea funcţiilor executive ale creierului ... 109

PARTEA A V-A: MESAJE DE LEGĂTURĂ ... 115
24. Realizează importanţa de a avea în mod constant cel puţin o persoană care să te iubească ... 115
25. Răspunde rapid la nevoile copiilor. ... 118
26. Mângâie copilul pentru a-l calma; mângâie-l pentru o sănătate mai bună ... 121
27. Ţine copilul în braţe, ca el să se simtă în siguranţă ... 125
28. Zilnic, exprimă-ţi dragostea şi respectul pentru cei pe care îi îngrijeşti ... 127
29. Bucură-te când le citeşti copiilor ... 129
30. încurajează atingerea, prin explorarea ghidată a experienţelor comune ... 131
31. Arată-i unui copil fotografii cu persoane-cheie, pentru a construi un sentiment de securitate ... 133
32. învaţă-l mai întâi limba maternă, apoi încurajează-l cu învăţarea altei limbi ... 135
33. Foloseşte muzica, pentru a crea o legătură cu copiii ... 140
34. încurajează, mai degrabă, efortul depus de copil decât inteligenţa acestuia ... 144
35. la în considerare utilizarea tehnologiei ... 147
36. Să ştii că situaţia din familie nu stabileşte destinul copilului ... 152
37. învaţă şi practică mindfulness ... 155

PARTEA A VI-a: MESAJE DE COMUNICARE ... 163
38. Realizează puterea unei feţe cunoscute ... 163
39. Vorbeşte, vorbeşte, vorbeşte! ... 166
40. Comportă-te firesc, atunci când vorbeşti cu un bebeluş ... 169
41. Pronunţă corect sunetele ,deoarece capacitatea unui copil de a auzi poate influenţa succesul lui de a învăţa să vorbească ... 171
42. încearcă să foloseşti limbajul semnelor cu copiii preverbali ... 174
43. Află că pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului copilului, a cânta la un instrument muzical este mai de folos decât simpla ascultare a muzicii ... 179
44. Foloseşte culori îndrăzneţe cu copiii, dar cu măsură ... 182
45. Urmăreşte-i mişcările, pentru a şti ce trebuie să faci ... 184
46. Află de ce copiii iubesc jucăriile ... 187
47. Repetă acelaşi procedeu; e indicat ... 190
48. Asigură-te că arăţi spre obiecte atunci când predai cuvinte noi ... 192
49. Citeşte cărţi şi cântă cântece cu rimă, cu ritm şi cu repetare ... 195
50. Citeşte cărţile cu voce tare, pentru a ajuta copilul să dezvolte concepte ... 197
51. încearcă abordări proactiveîn lectura timpurie ... 199
52. Foloseşte un indiciu vizual, atunci când introduci pentru prima dată o idee nouă ... 201

Ordinea dezvoltării regiunilor creierului

După cum s-a menţionat, creierul se dezvoltă în patru moduri simultane, previzibile:
1. Din spate în faţă: Părţile creierului responsabile cu vederea se conectează primele. Deşi bebeluşii nu pot vedea clar la naştere, vederea normală apare repede. La aproximativ şase luni, bebeluşii pot vedea aproape la fel de bine ca mulţi adulţi!
Apoi, se conectează sistemul auditiv. Bebeluşii pot auzi în uter, iar la naştere pot recunoaşte glasurile şi tonurile. Cu toate acestea, nou-născuţii nu pot să distingă anumite sunete. Capacitatea de a deosebi mici variaţii ale sunetelor se dezvoltă într-un ritm rapid, iar copiii rămân receptivi la învăţarea sunetelor noilor limbi în primii ani de viaţă.
Mai departe, zone mari ale creierului ce reunesc şi combină experienţele senzoriale de mişcare cu imagini şi sunete se conectează, permiţând integrarea senzorială.
Regiunile situate în spatele frunţii sunt responsabile pentru o gândire mai complexă, cum ar fi planificarea, raţionamentul abstract şi înţelegerea consecinţelor propriului comportament. Ele încep un proces mai lung de legături care continuă să se dezvolte chiar şi la maturitate.
2. Din interior spre exterior: Structurile centrale ale creierului se vor conecta în cele din urmă cu cortexul cerebral pentru a procesa şi pentru a regla emoţiile, dezvoltându-se înainte de partea exterioară, cea care controlează procesarea şi stocarea informaţiilor pentru gândire şi planificare. Aceste structuri centrale fac parte din sistemul limbic, iar stratul exterior este cortexul.
3. De jos în sus: Tulnicul cerebral, care este responsabil pentru funcţii de bază, precum bătăile inimii, respiraţia şi reglarea temperaturii corporale, se dezvoltă foarte devreme. Controlul emoţiilor, concentrarea şi coordonarea mişcărilor fine sunt abilităţi care se dezvoltă mai târziu în regiunile cortexului.
4. De la dreapta la stânga: în stadiile incipiente ale copilăriei, emisfera dreaptă este mai activă decât emisfera stângă. Emisfera stângă începe să-şi dezvolte puterea receptivă şi abilităţile de limbaj expresiv, adică lateralizarea funcţiilor cerebrale, spre sfârşitul primului an de viaţă al copilului. Cercetări recente, după cum a subliniat Martha Burns, pe site-ul Scientific Leaming, indică faptul că odată ce abilităţile sunt stăpânite, acestea tind să migreze în emisfera stângă. Cu toate acestea, ambele emisfere continuă să comunice între ele de-a lungul vieţii unei persoane. Funcţii care tind să rămână asociate cu emisfera dreaptă includ recunoaşterea chipurilor, interpretarea emoţiilor, analizarea propoziţiilor şi a intonaţiei şi demonstrarea unor competenţe muzicale.