Saje Dyer este cea mai mică dintre cei opt copii ai familiei Dyer, are în prezent 30 de ani, este scriitoare și oratoare aspirantă, dar și mămica unui băiețel pe nume Julian, locuind actualmente la New York. Deține un master în psihologie, iar cartea de față „Goodbye Bumps!” este prima carte pe care a scris-o, în ea povestind o întâmplare adevărată din copilăria ei despre cum a reușit să se vindece într-un mod inedit de afecțiunea fizică de care suferea. Mai exact, a declarat ea în legătură cu motivul scrierii acestei cărți: „Am fost inspirată să scriu despre cum m-am vindecat de „bubițele” mele într-o carte pentru copii pentru a împărtăși cu cei mai mici cititori minunata idee că noi oamenii suntem într-adevăr capabili să ne vindecăm singuri.” În prezent, Saje lucrează la cea de-a doua ei carte „The Knowing” alături de sora ei Serena Dyer Pisoni. Tatăl ei, Dr. Wayne W. Dyer (1940 – 2015) nu mai are nevoie de nicio prezentare. Supranumit „părintele motivației” datorită faptului că a fost un pionier al domeniului dezvoltării personale, Dr. Wayne W. Dyer este un autor recunoscut la nivel internațional, bucurându-se de un enorm succes în special printre oamenii mari. Însă dat fiind faptul că a iubit foarte mult copiii, el însuși fiind tatăl a opt copii, a decis să scrie și cărți pentru cei mai mici și mai simpatici cititori. Și aceste cărți s-au bucurat la rândul lor de un real succes printre cititorii de-o șchioapă și părinții lor.
Cartea de față, Adio, probleme! le reamintește copiilor că nu toate lucrurile din viața noastră se petrec întocmai cum ne-am dori. Cu toate astea, trebuie să ne acceptăm alunița de pe nas, un mic semn din naștere „uitat” de un îngeraș pe pielea noastră, faptul că părul nostru e drept, și nu creț cum ne-ar fi plăcut, sau viceversa, că avem urechile prea mari, sau că suntem prea scunzi, și alte particularități care ne deosebesc de ceilalți și ne fac pe fiecare în parte UNICI. Acceptând aceste lucruri care nu sunt tocmai pe placul nostru, vom constata că ele nu sunt chiar atât de grave pe cât le-am perceput noi inițial, ba chiar mai mult, în timp, am putea să ajungem să le îndrăgim și să le transformăm în punctele noastre forte. Poate nu întâmplător francezii denumesc în limba lor alunițele „grain de beauté”. Astfel, cei care au obrajii „pictați” cu alunițe, nu se mai preocupă atât de mult să scape de ele pe motiv că sunt inestetice, bucurându-se în schimb că au fost binecuvântați cu niște semne de o frumusețe fermecătoare. Copiii se pot confrunta cu multe probleme în ciuda vârstei lor fragede. Și chiar dacă nouă părinților multe dintre „problemele” micuților noștri ni se par niște fleacuri, pentru ei, micile nimicuri pot însemna adevărate catastrofe, de aceea nu trebuie să le neglijăm. Până la urmă, gândește-te, dragă părinte că, micile probleme de acum și rezolvările pe care le oferim micuților la cele mai fragede vârste reprezintă un „antrenament” pentru mai târziu, când copiii noștri vor da cu adevărat de probleme. Obișnuiește-te așadar să îți asculți copilul de la cele mai fragede vârste și îți va fi mult mai ușor să îl ajuți și mai târziu! |