ÎNCREDEREA Încrederea în sine este un produs inevitabil al elementelor definitorii ale calităţii de-a fi tare. Condiţia de încredere dobândită ca rezultat al dezvoltării rezonabile a caracterului, capabilităţii, capacităţii şi angajamentului stă la baza stării de calm care caracterizează experienţa tăriei autentice.
Este foarte puţin probabil că vom atinge încrederea perfectă, datorită căreia să nu mai experimentăm niciodată vreo stare de teamă, anxietate ori îndoială în abilităţile noastre. Dacă simţim că am ajuns în acel punct, e bine să facem un pas înapoi şi să ne examinăm cu atenţie. Mai mult ca sigur vom descoperi că încrederea noastră e o iluzie, probabil din cauză că n-am fost puşi niciodată cu adevărat la încercare, şi nu reflectă cu acurateţe condiţia noastră actuală. Dar pe măsură ce ne dezvoltăm calitatea tăriei, acumulăm experienţă şi ne testăm posibilităţile atât intenţionat cât şi prin natura împrejurărilor, impresia de falsă încredere în sine se manifestă tot mai rar şi scade în intensitate. Tăria cuprinde un palier foarte vast, iar obiectivul nostru este să atingem un nivel cât mai înalt al dezvoltării acestei calităţi.
Starea de încredere calmă în noi înşine este ceea ce căutăm cu toţii, chiar dacă adeseori nu conştientizăm acest lucru. Căutăm mijloace de relaxare, moduri de atenuare a anxietăţii sau a fricii de ridicol, tehnici de întărire a sentimentului de siguranţă, de-a ne accepta aşa cum suntem, de-a fi împăcaţi cu ceea ce facem şi cu abilităţile de care dispunem la un moment dat. Scopul esenţial al tăriei autentice este acela de a avea încredere în noi înşine indiferent de circumstanţe, menţinându-ne tot timpul într-o stare de calm. SETAREA MENTALĂ Cercetările au stabilit şi, ceea ce este mai important, experienţa a demonstrat practic că mintea are o putere de influenţă enormă asupra vieţilor noastre, în moduri şi la o scară cu neputinţă de înţeles şi de descris în totalitate. Şi cu toate că mecanismele minţii nu pot fi întotdeauna cunoscute sau făcute plauzibile măcar, rezultatele arată fără echivoc că există o relaţie între minte şi viaţă.
Obiectivul fundamental al setării mentale este acela de a crea şi a menţine în orice situaţie controlul complet asupra perspectivei şi atitudinii noastre şi a nu permite niciodată ca anumite circumstanţe, alţi oameni, emoţii sau indiferent ce altceva în afara propriei minţi raţionale, să ne dicteze comportamentul, să influenţeze ceea ce spunem sau modul cum o spunem sau să ne altereze în vreun fel percepţia asupra faptelor obiective. Acest enunţ nu trebuie înţeles ca refuzul intransigent de a ne schimba modul de a gândi sau credinţele bazate pe propriile experienţe, ci refuzul de a permite ca o asemenea schimbare să fie rezultatul oricărei alte cauze decât mintea noastră raţională şi deciziile noastre obiective.
Întocmai cum ne antrenăm corpul pentru a fi capabil să îndeplinească activităţi fizice progresiv mai dificile, în acelaşi mod mintea noastră poate funcţiona progresiv mai productiv şi, prin autocontrolul pe care i-l impunem, să devină un instrument puternic cu ajutorul căruia să o exploatăm în avantajul nostru, în loc să devenim victimele dispoziţiilor şi nevrozelor ei.
A fi tare înseamnă să rămânem liniştiţi şi centraţi chiar dacă în jur este haos... |
Adevăr Divin
