Şi bunătatea inimii! De aici pleacă totul, de la nevoia de înţelepciune, de bunătate. Avem şi creier, şi inimă, sincronicitatea lor funcţională fiind cea care ne condiţionează sănătatea şi longevitatea. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei sincronicităţi este, deci, coordonarea dintre inimă şi creier, altfel spus, stabilirea unui echilibru între ceea ce gândim şi ceea ce facem. Inima este cea pe care am putea s-o considerăm responsabilă de afectivitate, emoţie, sentiment, pe când creierul este partea care vine cu informaţia. Coordonările dintre cele două au importanţă pentru noi, iar unul dintre cele mai semnificative efecte implică eliberarea hormonului tinereţii (dihidroepiandrosteronul). În caz contrar, discordanţa înseamnă haos, iar haosul înseamnă boală, conflict, atât la nivel social, cât şi la nivel strict individual.
Sincronizarea funcţională, ale cărei avantaje sunt evidente, a fost numită starea de coerenţă dintre inimă şi creier, iar discordanţa lor funcţională este numită stare de haos.
Orice moment când gândim, orice emoţie şi orice sentiment sunt, iată, o pledoarie pentru viaţă, sănătate, fericire, bucurie sau, dimpotrivă, pentru boală şi, în final, moarte. |