În ziua în care patriarhul
familiei, Petru Leopardos, părăsește lumea aceasta, la vila „Buna Speranță” își
face apariția cerșetoarea Roza, femeia care l-a părăsit în urmă cu cincizeci și
cinci de ani, pentru o dragoste efemeră, abandonându-și atunci și singurul fiu
– pe Ș;tefan. Nimeni nu-i cunoaște identitatea. Nici ea nu e conștientă de
evoluția bizară a destinului. Taine bine ascunse ies la iveală, protagoniștii
se simt privați de presupusa lor fericire și sunt puși în fața unor alegeri de
o importanță vitală. Iar un preot, duhovnicul familiei și prietenul lui Petru,
își asumă slujirea tainelor iubirii, iertării și pocăinței. Unii vor răspunde
acestei chemări, alții nu. Pentru că iubirea nu este deloc ușoară și necesită
efort.
Cartea care ne vorbește despre consecințele
nefaste ale lipsei de maturitate lăuntrică în momentul căsătoriei și ale
ușurinței dizolvării familiei din narcisism și lașitate, dar și despre
extraordinara forță regeneratoare a pocăinței.
Un roman ce se adresează sufletului fiecăruia
dintre noi, care ne confruntăm cu probleme esențiale, precum însemnătatea
alegerilor noastre, atitudinea față de cei care ne-au rănit și sinceritatea
față de noi înșine.
Urmărind viața personajelor cărții, cititorul este
provocat la o meditație serioasă asupra pildei fiului risipitor sau a vameșului
și a fariseului, fiind condus treptat spre imaginea dramatică a celor doi
tâlhari răstigniți de o parte și de alta a lui Iisus, ce ne învață că fără
Cruce nu există Înviere. |