Crucea – pecete sfântă și mântuitoare, sfințitoare
și săvârșitoare a bunătăților, mai presus de fire și de cuvânt, dăruite neamului
omenesc; nimicitoare a stricăciunii și a morții, dătătoare a vieții pururea-;fiitoare
și a binecuvântării; lemnul mântuitor, sceptrul împărătesc și dumnezeiesc,
biruința asupra vrăjmașilor văzuți și nevăzuți.
Crucea ne este pavăza, arma și semnul biruinței
asupra diavolului; desăvârșirea celor sporiți, mântuirea trupului și a
sufletului, izgonitoarea tuturor răutăților, răsadul Învierii, pomul vieții
celei veșnice.