Dacă vreți să
aveți copii buni, iubiți-L pe Dumnezeu. Pot să le dau sfaturi tuturor mamelor
care mă ascultă acum despre ce trebuie să facă pentru a avea copii asemenea
acelora pe care îi doresc. Le pot explica, tuturor tinerelor și tuturor tinerilor
care mă ascultă, sensul vieții. Vă veți căsători. Căsătoria este o instituție
binecuvântată, dar există trei feluri de căsătorie: „căsătoria din
interes", „căsătoria dintre slugă și stăpân", adică soțul este
stăpânul și femeia este servitoarea, și, al treilea, căsătoria în care bărbatul
și femeia trăiesc împreună în iubire și înțelepciune, unul pentru celălalt,
coabitând fără să-și spună vreodată un cuvânt urât, fără să-și adreseze
vreodată o privire iritată; o unire în care, chiar dacă ajung să facă cele mai
mari greșeli, tot se iubesc. Numai în urma unor astfel de căsătorii poate veni
pe lume un copil excepțional: oameni înțelepți, sfinți, slujitori ai omenirii.
Dacă mama, la conceperea copilului, este inspirată de ideile cele mai sublime
pentru omenire, atunci toate aceste calități îi vor fi transmise copilului în
timpul sarcinii. Se poate spune că lucrează ca Dumnezeu asupra copilului ei,
poate să modeleze acea materie cum și-o dorește mai bine. Dar, îndată ce
copilul va ieși din pântece, va deveni independent în ceea ce privește ideile
și sentimentele. Dacă mama îi transmite toate calitățile de iubire și de
înțelepciune în cele nouă luni de sarcină, copilul va avea o atitudine foarte
bună față de mama lui întreaga viață și va fi întotdeauna gata să se sacrifice
pentru ea. Când un copil își întreabă mama de ce i-a dat viață, pot să înțeleg
natura mamei. Într-adevăr, când purta în pântece acel copil, a nutrit gânduri
negative sau tatăl lui avea o stare negativă.
Băieții și fetele poartă ideile
părinților. Aceasta este concluzia la care va ajunge știința modernă. Există o
mare nevoie de școli în care tinerii vor putea să se dezvolte corect, să fie
lămuriți cu privire la marile legi. În aceste școli vor fi învățați cum să
devină tați buni și mame bune, precum și buni constructori ai societății
viitoare.
Totul trebuie făcut cu iubire.
Este criminal să facem ceva fără iubire. Căsătoriile moderne sunt acte de
impuritate și lipsă de iubire. Două persoane ar trebui să fie unite și să
trăiască fără Dumnezeu? Ce se poate aștepta de la o astfel de căsătorie? La ce
fel de copii vor da naștere aceste persoane? La criminali. De ce? Deoarece vor
procrea copii fără iubire. Plantați o floare la umbră și observați ce se
întâmplă.
Într-o familie în
care iubirea și armonia dintre mamă și tată lipsesc, copiii se vor îmbolnăvi
deseori.
Copiii care au venit pe lume
fără iubire și nu sunt iubiți în copilărie suferă frecvent de boli și mor mai
repede decât cei care trăiesc înconjurați de iubire. Când părinții trăiesc în
iubire și bună înțelegere, copiii lor evită bolile.
Când copiii sunt bolnavi, e
bine să le faceți masaje pe os în spatele urechilor, pentru că acolo se găsește
centrul vieții. Acest masaj face organismul mai suplu și mai rezistent. Nu-i
permiteți să vă atingă în acel loc cuiva care nu este binevoitor.
Prin gândurile negative, prin
spaimele sale, mama poate să agraveze starea copilului bolnav. Dacă se
îmbolnăvește după luna plină, când luna se micșorează sau când soarele se
deplasează spre emisfera australă, copilul se va vindeca.
Mama care este îngrijorată de
copilul ei introduce în el otrava fabricată de fiecare gând sau sentiment de
teamă.
Dacă părinții comit păcate,
copiii nu vor avea viață lungă.
Fiul care nutrește ură pentru
tatăl lui va muri înaintea sa.
Când moare un copil, înseamnă
că poate mama a făcut o greșeală pe care va trebui s-o corecteze. Dacă un copil
e slab și suferind, va muri ca să se nască în alt organism sănătos într-o altă
existență. El poate să moară a doua oară, apoi a treia oară înainte de a-și
construi o „casă" mai bună, ca să locuiască în ea foarte mult timp.
Dacă mama spune: „Doamne, nu-Ți
dau copilul meu, îl iubesc prea mult, n-ai nevoie de el. Vreau ca el să
trăiască! Nu Ți-l voi da!" copilul se va vindeca.
Mama își sărută copilul și îl
idolatrizează crezând că el o va mântui. Asta înseamnă cupidi-tate. Ea
presupune că acest copil ascunde un spirit mare, dar este pregătită să-l
slujească așa cum trebuie? Dacă nu este pregătită s-o facă, copilul va pieri.
Atunci, se va întreba de ce Dumnezeu i-a luat copilul. Bineînțeles, este ceva
cât se poate de firesc: nu știe cum să-l slujească.
Tatăl și mama trebuie și ei să
încerce să înțeleagă inteligența, inima și voința fiicelor și fiilor lor. Nu se
poate explica totul prin ereditate. Aceasta nu dovedește nimic. La o nouă
generație, nu vom putea să transmitem din exterior decât ceea ce am putut
percepe direct de la natură. |