Bolile cardiovasculare si diabetul zaharat Ce mancam ca sa ne hranim?

Se pare că. în procesul evolutiv al speciei umane „centrul de greutate s-a mulat în sfera psiho-mentalului, acționând, la nivel individual, după modelul reușește cine știe, scapă cine înțelege, reușește cine poate face conexiuni ascunse pentru aflarea adevărului, care îi va ghida evoluția socio-biologică!“ Specia noastră nu va putea să-și supraviețuiască sieși, decât dacă va înțelege că singura soluție este armonizarea ei cu natura, prin cunoașterea cât mai profundă a legilor naturale care o guvernează atât pe aceasta, cât și pe ființa din noi înșine. Acest adevăr a fost exprimat extrem de plastic acum aproape un secol de către Constantin Noica, cel care afirma că „cea mai arogantă idee a omului este aceea că poate ajuta NATURA!“

O NOUÃ ABORDARE A BOLILOR CARDIOVASCULARE (CVD) ... 7

1. Omul - O abordare holistică ... 8
1.1. Omul modern și provocările sale ... 8 1.2. Omul - sistem biologic ultracomplex ... 13

2. Alimente, dietă, stil de viață. O nouă abordare a calității alimentului ... 23
2.1. Aerul - respirația și sistemul circulator ... 24 2.1.1. Respirația alveolo - pulmonară și conexiunea cu sistemul cardiovascular ... 26
2.1.2. Bioenergetica respirației în conexiune cu sistemul cardiovascular - mitocondria organit esențial al metabolismului energetic celular inclusiv miocitar ... 27
2.2. Apa ... 49
2.2.1. Paradoxul sodiului și bolile cardiovasculare - Sarea bună pentru mâncare ... 52
2.2.2. Ce fel de apă consumăm pentru o hidratare optimă ... 53
2.3. Alimentele și calitatea alimentului ... 56 2.3.1. Omul integrator al lanțurilor trofice planetare 56 2.3.2. Calitatea alimentului - un concept holistic .. 65

3. Conexiuni Sistem Cardiovascular, Sistem Nervos, Sistem Endocrin, Sistem Imunitar, Sistem Respirator, Sistem Digestiv Rinichi - Stres, Status Pro-Inflamator Sistemic .117

4. Patogeneza Bolilor Cardiovasculare (CVD) ... 121
4.1. Statusul proinflamator sistemic cronic, subclinic și patogeneza bolii cardiovasculare și cerebrovasculare ... 122 4.2. Disfuncția endotelială și fenotipul endotelial ... 125
4.2.1. Patogeneza aterosclerozei ... 128 4.3. Evaluarea riscului cardiovascular în noua abordare cardiologică ... 147
4.4. Principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare (CVD) și cerebrovasculare (AVC) ... 162
4.4.1. Paradigma colesterolului ... 162 4.4.2. Hiperinsulinemia - hiperglicemia ... 170 4.4.3. Stresul oxidativ - sindromul metabolic ... 174 4.4.4. Metabolism bioenergetic defectuos - disfuncțiile mitocondriale ... 175
4.4.5. Biochimia sângelui ... 176
4.4.6. Feritina ... 181
4.4.7. Sănătatea cavității orale ... 182 4.4.8. Hipertensiunea arterială, factorii genetici și specificul apartenenței la genul feminin - masculin ... 185 4.4.9. Radiațiile ionizante ... 187 4.4.10. Grăsimi hidrogenate - acizii grași trans- ... 187
4.4.11. Metale grele - toxice ... 190 4.4.12. Sindromul de adaptare la stres ... 193 4.4.13. Acidul uric ... 195
4.4.14. Fumatul ... 199
4.4.15. Bolile autoimune și inflamatorii ... 200 4.4.16. Stilul de viață și alimentația ... 201 4.4.17. Conexiunile bolilor cardiovasculare (CVD) cu disfuncțiile gastrointestinale, imunitare, renale, respiratorii și procesele de detoxifiere ... 223

5. Prevenția și Dietoterapia Bolilor Cardiovasculare (CVD): Cardiologia - Metabolica ... 225
5.1. Coenzima Q10 (ubiquinona) ... 232 5.2. Carnitina ... 242
5.3. D-riboza.... ... 249
5.4. Acizii grași esențiali (EPA - DHA), uleiul de pește ... 255 5.5. Vitaminele E (tocoferoli - tocotrienoli) ... 260 5.6. Vitamina K2 (menaquinona - 7) ... 263 5.7. Vitamina C (acidul ascorbic) ... 265 5.8. Vitamina B3, niacina ... 270
5.9. Homocisteina și vitaminele B ... 272 5.10. Magneziul (Mg) ... 276
5.11. L - arginina ... 281
5.12. Fosfolipidele esențiale ... 283 FOSFATIDILCOLINA (LECITINA) ... 285 5.13. Nattokinaza - lumbrokinaza ... 287 5.14. Usturoiul (Allium sativum L.) și ceapa (Allium cepa L.) ... 291
5.15. Rodiile (Punica granatum) ... 294 5.16. Fungi: ciuperci microscopice (Monascus ruber), păstrăvul de fag (Pleurotus ostreatus) ... 294
5.17. Nucile ... 297
5.18. Grăsimile alimentare mononesaturate și polinesaturate ... 298
5.19. Alte alimente și compuși alimentari, cu efecte cardio și vasculoprotectoare ... 300

6. Stilul de viață și Dieta Hipoglucidică Cardio-Vasculoprotectoare ... 316

PREVENȚIE ȘI TERAPIE PRIN DIETÃ ÎN DIABETUL ZAHARAT

1. Patogeneza Diabetului Zaharat (DZ) ... 327
1.1. Viața și Bolile Informaționale ... 327

2. Diabetul Zaharat de tip 1 (DZ1) Insulinodependent ... 329
2.1. Patogeneză și Prevenție ... 329

3. Diabetul Zaharat de tip 2 (DZ2) Non-Insulinodependent
3.1. Patogeneza Diabetului Zaharat DZ2 ... 332 3.2. Obezitatea Abdominală Omental-Viscerală ... 335 3.3. Disfuncția Mitocondrială în Diabetul Zaharat (DZ)337 3.4. Toxicitatea Glucozei și a Proteinelor Glicate ... 339 3.5. Secreția și importanța Insulinei în Diabetul Zaharat Utilizarea Insulinei în organismul uman ... 344
3.6. Stilul de viață și prevenția Diabetului Zaharat(DZ)348
3.7. Diabetul Zaharat și Genele Stilului de viață ... 354

4. Dietoterapia Diabetului Zaharat (DZ) ... 357
4.1. Calitatea Aalimentului ... 357 4.2. Calitatea Aalimentului: Profilul Nutrițional al alimentului și Fenotipul Nutrițional al consumatorului 360
4.3. Clasificarea alimentelor din punct de vedere al Informației și Energiei Vitale ... 365
4.4. Calitatea Senzorială și Calitatea Nutrițională a Alimentelor ... 369
4.5. Indexul Glicemic (GI) și încărcătura Glicemica (GL) a Alimentelor ... 372
4.6. Parametrii Antropometrici și Analize de Laborator recomandate pentru Managementul Prevenției și Monitorizarea Diabezității (Obezității și Diabetului Zaharat Tip 2 (DZ2) și a Comorbidităților Cardiovasculare (CVD) și Cerebrovasculare ... 375
4.7. Alimente Indicate în Diabetul Zaharat (DZ) ... 382 4.7.1. Fructele ... 382
4.7.2. Legume și Leguminoase ... 388 4.7.3. Cereale - Pâine ... ..........396 4.7.4. Alimente cu Acțiune Hipoglicemiantă, indicate în Rezistența la Insulina și Diabet Zaharat (DZ) ... 402
4.7.5. Suplimentele Alimentare Vitamino- Minerale, indicate în Diabetul Zaharat (DZ) ... 408
4.8. Alimente Contraindicate în Diabetul Zaharat (DZ) 411 Cereale, Produse de Panificație, Patiserie, Cofetărie, Chips, Snack, alte alimente, Fast-Food - Junk-Food ... 411

5. Efectele Antinutriționale ale Medicamentelor Antidiabetice ... 424
5.1. Biguanidele: Siofor, Metformin, Glucophage ... 424 5.2. Antidiabeticele Sulfonilureice: Glimepirida ... 424 5.3. Antidiabeticele Tiazolidindionice: Pioglitazona.... 424
5.4. Antidiabeticele Inhibitori de Alfa-Glucolidază-Acarboza: Miglitol ... 425
5.5. Antidiabeticele Hormoni: Insulina Glargine (Lantus), Lente Insulin (Novolin L.) ... 425

6. Alimente indicate în Boala Cronică de Rinichi ... 427
6.1. Alimente cu Conținut scăzut de Potasiu (K), sub 200 mg%, și Fosfor, sub 200 mg%, Recomandate în Boala Cronică de Rinichi ... 428

7. Alimente Indicate în Hiperuricemie - Gută ... 433

8. Boala Celiacă și Diabetul Zaharat ... 443

Bibliografie selectivă ... 470 Bibliografie selectivă Partea a 2-a ... 496

2.2.1. Paradoxul sodiului și bolile cardiovasculare - Sarea bună pentru mâncare

În prezent, este acceptat faptul că un regim sărac în sodiu (NaCl) permite prevenirea unor maladii grave: hipertensiunea arterială (HTA), hipertrofia ventriculară stângă, osteoporoza, calculi renali, astmă, cataracta, patologii gastrointestinale, unele forme de cancer (ex: cancer de vezică).
Însă, în unele cazuri, regimul hiposodat se poate dovedi a fi chiar periculos. Studii recente, demonstrează că FORMA SUB CARE ESTE CONSUMAT SODIUL (Na+), are un rol extrem de important. Au fost studiate diete comparabile în ceea ce privește aportul cantitativ de sodiu, dar și forma, calitatea în care a fost consumat acesta. S-a constatat că, o dietă bogată în sodiu, aflat însă sub formă de bicarbonat de sodiu (NaHC03), NU a determinat efectele patogene asociate în mod normal cu un regim bogat în sare (clorura de sodiu - NaCl). Mai mult, consumul de apă bogată în bicarbonat de sodiu a redus presiunea arterială sistolică cu ~ 5 mmHg.
De asemenea, bicarbonatul de sodiu nu determină pierderea calciului pe cale urinară. In țara noastră sunt sortimente de apă minerală natural bicarbonatată (ex: Borsec) și ape medicinale cu conținut foarte ridicat de bicarbonați (ex: apele Malnaș-Maria). Formele cele mai periculoase de sodiu (Na+) se găsesc în sarea de bucătărie recristalizată (> 99% NaCl), în aditivii alimentari nitrați, nitriți (E250, 251), în fosfați (E339), glutamat (E621), caramel (El50b), benzoați (E211), sulfiți (E221, 222, 223), propionat (E281), ascorbat (E301), tartrat (E335i) ș.a.
Pentru preparat și condimentat mâncarea este indicată sarea de mare integrală gri (ex: sare de Guerande), sarea de rocă neiodată artificial, necristalizata (sortimente românești, sare de Himalaia ș.a.). Consumul de sare poate fi scăzut și prin utilizarea condimentelor bogate în antioxidanți, vitamine, minerale (pătrunjel, mărar, leuștean, oregano, busuioc, rozmarin, salvie, levănțică, cuișoare, paprika, piper boabe ș.a.).

2.2.2. Ce fel de apă consumăm pentru o hidratare optimă

Cea mai indicată este apa oligominerală (mineralizație totală, reziduu fix < 500 mg/l) naturală, plată, microbiologic pură, echilibrată din punct de vedere al compoziției și caracteristicilor fizico-chimice și, evident, nepoluată. Din fericire, încă avem surse de astfel de apă, care ar trebui mai mult prețuite și protejate.
APA NATURALÃ este singurul lichid care hidratează organismul în mod fiziologic și fără aport suplimentar de calorii!

4.7.4. ALIMENTE CU ACȚIUNE HIPOGLICEMIANTÃ, INDICATE ÎN REZISTENȚA LA INSULINA ȘI DIABET ZAHARAT (DZ)

AVOCADO: manifestă proprietăți antihiperglicemice deosebite, reducând glucoza circulantă cu peste 70%.
FASOLEA TECI ȘI BOABE: scade absorbția glucidelor, blocând activitatea enzimelor amilaza, maltaza, in-vertaza și lactaza, implicate în digestia amidonului, maltozei, zaharozei și lactozei. HRIȘCÃ (Fagopyrum esculentum și F. tataricum): manifestă efect hipoglicemiant datorat compusului activ d-chiroinozitol. Conține rutină, care previne hemoragiile, protejează venele, împiedicând apariția varicelor, facilitează circulația sanguină. Este bogată în calciu, fosfor, fier, potasiu, tiamină și fibre alimentare.
NÃUTUL: îmbunătățește controlul metabolic, preve-nind hiperlipidemia prezentă la suferinzii de diabet zaharat, dar și la indivizii sănătoși.
SCORȚIȘOARA (Cinnamomum ceylanicum): autentică. A nu se confunda cu C. cassia, scorțișoara de China. Conține compuși metil-hidroxicalconic cu acțiune insuli-nomimetică. Reglează nivelul insulinei, sinteza glicogenului (rezervă glucidică, formată din polimerizarea glucozei și depusă în mușchii scheletici și ficat, dependentă de fosfatidil-3-kinaza) și activează glicogen-sintaza. Datorită acestor efecte, scorțișoara ceyloneză este recomandată în rezistența periferică la insulină (stare pre-diabetică) și în diabetul zaharat (DZ) manifestat clinic. PÃPÃDIA (Taraxacum officinale): conține 86% apă, 2,7 g proteine, 0,7 g lipide, 1,6 g fibre alimentare și 45 Kcal pentru 100 grame frunze și flori proaspete. Are și proprietăți depurative, diuretice, fortifiante, aperitive și digestive. Substanțele amare conținute, cum sunt taraxacina și principiile fitoterapice like-insulinice, au efect hipoglicemiant semnificativ. Se servește în sezon, sub formă de salată de frunze-flori, asezonată cu un dressing pe bază de ulei de măsline extravirgin, presat la rece. Scade nivelul colesterolului total (CT) și al trigliceridelor (TAG), crescând totodată nivelul HDLc cardioprotector la suferinzii de diabet zaharat, oferind protecție antioxidantă împotriva leziunilor microcirculației induse de diabet.
SCHINDUF (Trigonella foenumgraecum): Semințele conțin gume cu efect antidiabet și saponine cu efect hipo-lipidemic. Are acțiune de potențare a medicamentelor antihipertensive și antidiabetice. Interferă cu warfarina (So-lange Monette) (23).
INUL: este bogat în acizi grași omega 3 cu lanț scurt (acid alfalinolenic ALA), fibre alimentare. SILIMARINÃ, enterolactone, gume cu efect de reducere a răspunsului glicemic, stimulează secreția insulinei. Se consumă imediat după măcinarea semințelor ca adaos la salate, smoothie, supe, ciorbe, pâine de casă, prăjituri de casă etc.
STEVIOZIDA: este o glicozidă non-calorigenă estrasă din frunzele de Stevia rebaudiana, originară din America Latină. Aceste îndulcitor natural are o putere mare de îndulcire, de 100-300 de ori mai mare ca a zahărului. Steviozida are și acțiune antihiperglicemică, insulinotropă, glucagonostatică, fiind indicată atât celor aflați în fază de prediabet - rezistență periferică la insulină, cât și suferinzilor de diabet zaharat (DZ). Stimulează secreția de insulină și este rezistentă la încălzire, putând fi utilizată la prepararea dulciurilor pentru suferinzii de diabet zaharat, dar și pentru oamenii sănătoși.