Îți
prezint o scurtă trecere în revistă a problemelor care apar în urma stresului
excesiv.
Anxietate cronică,
epuizare și probleme de somn: deși hipervigilența te face mai
activă pe termen scurt, pe termen lung se traduce în senzații de
hipersensibilitate, anxietate, sentimentul că ești tot timpul stresată sau
copleșită, „activată" și incapabilă să dormi; în timp, epuizarea care
rezultă poate să ducă la depresie, probleme cognitive, poftă de dulciuri și
îngrășare, făcând să crească riscul de afecțiuni cardiace și chiar de cancer.
Confuzie mentală:
problemele de somn pot să provoace singure dificultăți de memorie și
concentrare, dar, așa cum vei afla curând, cortizonii are unele acțiuni foarte
speciale în creier, sabotându-ți memoria, concentrarea și chiar și voința.
Probleme digestive:
când metabolizează glucoză ca să fugi sau să lupți, organismul o face deturnând
energie de la alte funcții importante, cum ar fi digestia; în timp, asta poate
să ducă la simptome digestive, la sindromul intestinului iritabil și chiar și
la distrugerea mucoasei intestinale și a microbiomului.
Pofta de dulce, de gras
și sărat și grăsimea abdominală: cortizolul îi spune
organismului tău să depoziteze energie în caz că starea de urgență continuă;
prin urmare, atunci când cortizolul este ridicat în mod cronic ca urmare a
reacției cronic activate de răspuns la stres, organismul tău se agață de
calorii și le transformă în grăsime; această grăsime se depune de preferință în
jurul taliei și pe organe, în timp ce excesul e depozitat sub formă de
colesterol, toate acestea predispunând la sindrom metabolic; ai nevoie de mai
multă energie ca să ții pasul cu efectele răspunsului la stres, așa că ajungi
să ai poftă de zahăr și de carbohidrați, căci îți asigură rapid energie, surplusul
de calorii fiind depozitat sub formă de grăsime periculoasă inflamatorie în
jurul taliei.
Probleme hormonale:
când se activează reacția de răspuns la stres, organismul tău deturnează
energia de la ceea ce biologul evoluționist Robert Sapolsky numește
„activitățile optimiste", ca secreția hormonală, obținând de preferință
mai mult cortizol din elementele fundamentale comune cu hormonii sexuali —
estrogenul, progesteronul și testosteronul — și comunicându-i hipofizei să
secrete o substanță chimică numită prolactină, care la rândul ei suprimă
secreția de hormoni sexuali; impulsul sexual și reproducerea necesită o
cantitate enormă de energie, așa că adio libido, adesea adio și fertilitate.
Sindrom metabolic și
hipertensiune arterială: când e nevoie în mod continuu de
glucoză și insulină în cantități ridicate, zaharurile pot să îți distrugă în
timp vasele de sânge, iar pancreasul poate să funcționeze sub capacitatea sa
din cauza solicitării excesive, ceea ce duce la rezistență la insulină; mai departe,
aceasta poate să provoace diabet și afecțiuni cardiace; ten¬siunea arterială
poate să rămână ridicată, transformându-se în hipertensiune cronică.
Probleme ale sistemului
imunitar și boli autoimune: chiar dacă activarea imediată a
sistemului imunitar poate să te protejeze de pericol, pe termen lung poate să
ducă la tot felul de confuzii, rezultând o serie de... |