Problema nr. 2: Atingerea unui țel este doar o schimbare temporară.
Imaginează-ți
că ai o cameră dezordonată și îți stabilești obiectivul de a face curățenie. Dacă
te mobilizezi să faci ordine, vei obține o încăpere ordonată — pe moment. Dacă
vei persista în neglijența care a contribuit la crearea dezordinii, în curând
vei fi martorul unui nou talmeș-balmeș, sperând că vei avea și data viitoare un
izvor de motivație. Vei ajunge iar și iar la același rezultat, pentru că nu ai
operat o schimbare de sistem. Ai tratat simptomul, dar ai ignorat cauza.
Atingerea unui obiectiv îți schimbă viața doar pentru moment. Acesta este
paradoxul progresului. Credem că trebuie să schimbăm rezultatele, dar nu ele
sunt problema. Ceea ce trebuie într-adevăr să schimbăm sunt sistemele care
determină apariția acestor rezultate. Când rezolvi problemele la nivel de
rezultate, le rezolvi doar temporar. Pentru o evoluție pe termen lung, trebuie
să rezolvi problemele la nivel de sistem. Remediază sistemul, iar rezultatele
se vor îmbunătăți de la sine.
Problema nr. 3: Obiectivele îți restricționează fericirea.
Presupoziția
implicită din spatele oricărui obiectiv este următoarea: „Atunci când îmi voi
atinge obiectivul, am să fiu fericit". Problema cu această mentalitate
focalizată pe rezultat este că vei amâna mereu fericirea pentru următoarea
etapă. Am căzut în această capcană de atât de multe ori, că nici nu le mai știu
numărul. Ani la rând, fericirea era ceva de care mă puteam bucura numai în
viitor. Mi-am promis că dacă voi acumula alte 9 kg de masă musculară, sau dacă
afacerea mea va fi menționată în revista New York Times, atunci am să mă
relaxez, în sfârșit. Mai mult decât atât, obiectivele creează un conflict
antagonist: fie îți atingi țelul și ești învingător, fie nu reușești și ești un
perdant. Te limitezi mental la o versiune îngustă a fericirii. Este total
eronat. E puțin probabil că drumul actual al vieții tale te va purta pe
traiectoria exactă pe care ți-ai proiectat-o. Nu are sens să-ți restrângi satisfacția
la un singur scenariu, când există atât de multe căi care te pot purta spre
succes. O mentalitate focalizată pe sisteme de acțiune reprezintă antidotul.
Când te îndrăgostești de procesul evolutiv, și nu de rezultat, nu mai trebuie
să-ți amâni fericirea. Poți fi fericit pe tot parcursul procesului. Iar un
sistem poate atinge succesul în multe moduri, nu doar acela pe care ți l-ai
imaginat inițial.
Problema nr. 4: Obiectivele se află în conflict cu progresul pe termen
lung.
În
cele din urmă, concentrarea asupra obiectivelor poate crea un efect de reacție
inversă. Mulți atleți se antrenează intensiv luni de zile, iar după ce trec
linia de sosire, întrerup antrenamentul. Nu mai există nicio cursă care să-i
motiveze. Când tot efortul tău se concentrează asupra unui țel particular, ce
te mai determină să evoluezi? Din această cauză, mulți oameni revin la vechile
obiceiuri după ce își ating obiectivul.
Scopul stabilirii obiectivelor este să câștigi competiția. Scopul stabilirii
unui sistem de acțiune este să nu abandonezi jocul. O mentalitate eficientă pe
termen lung este să nu te concentrezi asupra obiectivului. Nu trebuie să te
ancorezi de un singur țel. Este vorba de o perfecționare neîntreruptă și de un
progres continuu. În cele din urmă, angajamentul față de procesul de
îmbunătățire îți va determina progresul.
UN SISTEM DE OBICEIURI ATOMICE
Dacă
îți e greu să renunți la obiceiurile tale, problema nu ești tu, ci sistemul
tău. Obiceiurile negative revin mereu nu pentru că nu vrei să te schimbi, ci
pentru că ai un sistem greșit de transformare.
Nu te ridici la nivelul obiectivelor tale deoarece ești deficitar la nivelul
sistemelor tale. Esența acestei cărți este adoptarea mai degrabă a unui sistem
holistic, decât a unui obiectiv unic. Acesta este, de altfel, și sensul profund
al cuvântului „atomic". Probabil ai înțeles deja că un obicei atomic se
referă la o schimbare măruntă, un câștig marginal,
o îmbunătățire de 1%. |