Practica regulată a meditației ne sprijină dezvoltarea în
mindfulness. Atunci când ne antrenăm să acordăm atenție unui singur lucru pe
parcursul celor zece minute de meditație, în fiecare zi, ne dezvoltăm o
abilitate cât se poate de transferabilă. De asemenea, ne îmbunătățim abilitatea
de a acorda atenție persoanei care stă la celălalt cap al mesei cu noi, de a
mânca batonul de ciocolată mai conștienți sau de a ne bucura de soare în timp
ce ne plimbăm prin parc într-o dimineață de vară plăcută.
Concentrarea îmbunătățită este o modalitate importantă prin care meditația ne
înlesnește practica mindfulness. Dar atunci când medităm regulat și ne
familiarizăm și mai mult cu existența în modul direct, este foarte probabil să
ne întoarcem la ea în mod deliberat, în diferite momente ale zilei. Putem alege
să ne bucurăm de dușul de dimineață, decât să ne tot gândim la o ceartă inutilă
pe care am avut-o cu o seară înainte. Putem opri radioul din mașină pe drumul
spre muncă, acordând atenție momentului și locului din prezent, creând spațiu
într-un program frenetic. Pe măsură ce devenim conștienți cât de mult ne domină
mintea starea narativă și cât de impropriu ne servește ea, ne trezim dorindu-ne
din ce în ce mai mult să ne eliberăm de ea. Doar să fim.
Meditația aduce puțin cu termenul „sport", în sensul că include o gamă
largă de activități. Un jucător de golf profesionist poate părea a avea puține
în comun cu un înotător olimpic sau un jucător de fotbal, dar toți sunt
sportivi. Și atunci când dai la o parte diferențele aparente, vei descoperi mai
multă asemănare decât părea la început.
Toate necesită rezistență cardiovasculară, antrenament și coordonare musculară
specifice și nivele mari de inteligență emoțională cerută de antrenamentul
constant.
În mod similar, o procesiune de oameni care merg încet în șir indian poate
părea a avea puține în comun cu un grup de oameni care stau cu picioarele
încrucișate pe perne de meditație, murmurând mantre sau stând pe spate cu ochii
deschiși, dar toți aceștia se pot angaja în variate tipuri de meditație. Și
atunci când mergem dincolo de aparențe, descoperim aceleași cerințe esențiale
pentru mindfulness și conștientizare, ca să nu mai pomenim de aceleași niveluri
mari de inteligență emoțională. În afară de a fi preciși în privința obiectului
meditației, indiferent care e acesta, încercăm și să ne concentrăm atenția
asupra acelui obiect pentru o anume perioadă de timp.
Similaritățile dintre antrenamentul trupului și cel al minții merită explorate.
Pentru că occidentalii sunt atât de cultural fixați asupra lumii exterioare,
active, procesul de antrenament fizic ne furnizează câteva metafore uzuale
pentru dezvoltarea mentală. Aceasta include relația dintre mindfulness și
meditație, care este uneori neclară. |