PERICOLUL ADRENALINEI
Starea de sănătate optimă a omului pare să
corespundă unei stări de pace, pe durata căreia toate sistemele se armonizează
de o manieră ideală. În această stare de echilibru, nu există niciun gând
negativ. Evident, strămoșii noștri nu se bucurau întotdeauna de un asemenea
privilegiu. În mod si-gur, nu atunci când vedeau un urs ivindu-se brusc din
spatele unui copac. În acel moment, puteau apărea diverse gânduri, ca de
exemplu: „O să fiu devorat” sau „De ce mi-am lăsat cuțitul în
grotă?”. Astfel de gânduri alarmează organismul, transmițându-i un semnal
de pericol. Acest semnal este frica și el induce o stare de anxietate.
Adrenalina* e mesagerul care livrează acest apel cu ajutorul tuturor celulelor:
„Lucrurile merg prost!” Atunci, întreg organismul declanșează planul
„pericol”, începând cu inima care își întețește frecvența bătăilor pentru
a pompa mai mult sânge către mușchi și a-i pregăti să se activeze. Sistemul
vascular se restrânge în câteva zone pentru a favoriza creșterea presiunii
arteriale. Crescând presiunea la nivelul mușchilor, el diminuează aportul de
sânge către sistemele digestiv și urinar. Brațele și coapsele se pregătesc de
luptă sau de fugă. Adrenalina acționează și asupra creierului, forțându-ne să
ne concentrăm. Ea îl determină să fie alert și să calculeze tot felul de
posibilități în acest mediu periculos75. Această stare de alarmă este opusul
stării de pace menționată anterior. Este o stare în care o parte a sistemului e
mobilizată și cealaltă, „adormită” sau neglijată.
Efectele adrenalinei
Emoțiile pot afecta organismul și ecuația
cancerului în diferite moduri. Multe dintre aceste procese au fost identificate
cu ani în urmă, altele au fost dezvăluite de descoperirile recente. Următoarea
secțiune prezintă câteva dintre aceste legături, alte explicații fiind oferite
în capitolele următoare ale cărții de față.
A - Slăbirea sistemului natural de
apărare al organismului Psiho-neuroimunologia este o știință care studiază
impactul dimensiunii psihologice asupra organismului și a sistemului imunitar. În
prezent, s-a dovedit în mod clar că celulele noastre fac parte dintr-un sistem
elaborat care implică numeroase mecanisme de comunicare și de interacțiune.
Sistemul imunitar are mai multe roluri.
El este implicat în procese inflamatorii care permit repararea țesuturilor
deteriorate. În plus, are responsabilitatea de a ne apăra împotriva celulelor
care încearcă să ne invadeze. Acestea din urmă pot proveni din exteriorul
corpului (bacterii, virusuri, alți microbi) sau din interiorul lui (celule
canceroase). în fiecare zi sunt detectate și eliminate pe loc diverse celule
anormale, înainte ca ele să se multiplice sau să devină periculoase. Sistemul
nostru imunitar execută acești dușmani, prevenind astfel ravagiile pe care le
pot provoca.
S-a demonstrat deja că sistemul imunitar
funcționează optim în perioadele în care suntem liniștiți. El primește atunci
elementele necesare pentru a-și îndeplini funcțiile fără cusur. La fel de
adevărată este și situația opusă. Stările prelungite de anxietate sau de
disconfort emoțional (doliu neîncheiat, depresie etc.) afectează sistemul
imunitar.
|
Adevăr Divin
