Pledoarie pentru viață sănătoasă

Pledoaria pentru viață sănătoasă a dlui Ovidiu Bojor începe cu povestea celui mai complex și celui mai minunat laborator care se află la baza vieții, anume celula vegetală. Iar dacă celula vegetală se află la baza vieții, la baza alimentației omului se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorba de glucide, protide, grăsimi sau vitamine. În consens cu marile sisteme de medicină tradițională, în Pledoarie pentru viață sănătoasă se consideră că primele medicamente sunt (sau ar trebui să fie) alimentele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzătoare capitole, dieta în concepția indiană și, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul păstrării sănătății și prelungirii vieții într-un stil cumpătat de alimentație.
Cartea se bazează pe ideea că primele medicamente trebuie să fie alimentele. În prima parte sunt prezentate principalele fructe, legume și semințe cu rol benefic în sănătate. În partea a doua sunt formulate recomandările necesare pentru utilizarea fructelor, legumelor și semințelor pe grupe de afecțiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardiovascular, respirator, urinar, genital etc.) sunt prezente cu afecțiunile lor, după cum beneficiază de întinse capitole și bolile de nutriție, afecțiunile dermatologice, afecțiunile reumatismale, afecțiunile sistemului nervos, boala canceroasă etc. In general, aproape orice boală de care poate suferi un om primește recomandări terapeutice uneori suficiente, de multe ori în complementaritate cu soluțiile medicinei alopate și intervențiile chirurgicale. O atenție specială este acordată dietei și atitudinii etice și spirituale ale vieții de fiecare zi.
Unul dintre inițiații în tehnicile de prelungire a vieții prin valorificarea darurilor naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Științe Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de știință în toată puterea cuvântului, recunoscut ca atare nu numai de mediile noastre științifice, ci și de mediile științifice internaționale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuților terapeutice ale plantelor din arealul românesc, ca și din alte importante zone ale lumii, și studiind totodată marile sisteme de medicină tradițională, Domnia Sa a avut îndreptățirea științifică și etică de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viață sănătoasă.
Cine și-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenție și urmându-i consecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică și spirituală, va avea șansa de a înțelege pe cont propriu ce înseamnă tinerețea fără bătrânețe si viata fără de moarte. (GHEORGHE MENCINICOPSCHI)

CUVÂNT ÎNAINTE 7
PREFAȚA 10

COMPONENTELE DE BAZÃ ALE ALIMENTELOR 13

GLUCIDELE (ZAHARIDELE) 14
PROTIDELE (PROTEINELE) 15
LIPIDELE (GRÃSIMILE) 18
VITAMINELE 19
ALTE SUBSTANȚE ACTIVE TERAPEUTIC 20
ENZIMELE 21
SÃRURILE MINERALE 21

SISTEME DE DIETÃ TRADIȚIONALE 24

DIETA ÎN CONCEPȚIA TRADIȚIONALÃ INDIANÃ 24
Dieta în hiperaciditate și ulcer gastric 28
Dieta în alcoolism 29
Dieta în alergii 29
Dieta în artrită 29
Dieta recomandată în hepatită 30
Dieta în cancer 30

DIETA ÎN CONCEPȚIA TRADIȚIONALÃ CHINEZÃ 31
Dieta în hipertensiune 36
Dieta în guturai și gripă 36

RECOMANDÃRI PENTRU OBȚINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE, LEGUME, CEREALE ȘI SEMINȚE 37

MACERATUL LA RECE 37
INFUZIA 38
DECOCTUL 38
SIROPUL 38
CIDRUL DIN FRUCTE 39
TINCTURA 39
APLICAȚII EXTERNE 39
PREPARAREA SUCURILOR 39
CONSERVAREA SUCURILOR 40
FRUCTELE ȘL LEGUMELE USCATE 41
ALTE METODE DE CONSERVARE 42
CÂTEVA PREPARATE RECI DIN FRUCTE ȘI LEGUME 42
OBSERVAȚII ȘI RECOMANDÃRI GENERALE 44

PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTAȚIE 46
GRUPA FRUCTELOR SÃMÂNȚOASE 46
MÃRUL 46
PÃRUL 50
GUTUIUL 51
MOȘMONUL 53
GRUPA FRUCTELOR SÂMBUROASE 54
PRUNUL 54
CIREȘUL, VIȘINUL 56
MIGDALUL 57
CAISUL 60
PIERSICUL 61
GRUPA ARBUȘTILOR ȘI PLANTELOR IERBOASE FRUCTIFERE 63
COACÃZUL NEGRU 63
AGRIȘUL Șl COACÃZUL ROȘU 65
CÃTINA ALBÃ 66
MÃCEȘUL 69
PORUMBARUL 71
ZMEURUL 72
MURUL 73
FRAGUL ȘI CÃPȘUNUL 74
AFINUL 76
SOCUL 78
GRUPA FRUCTELOR USCATE 79
ALUNUL 80
CASTANUL DE CULTURÃ 81
NUCUL 82
GRUPA FRUCTELOR EXOTICE 84
LÃMÂIUL 84
PORTOCALUL 87
MANDARINUL 88
GREPFRUTUL 89
ALTE FRUCTE ȘI SEMINȚE EXOTICE 89
ANANASUL 89
BANANIERUL 91
MANGO 93
RODIA 93
SMOCHINUL 94
CURMALUL 96
MÃSLINUL 97
ARAHIDELE 98
SUSANUL 99
NEGRIUCA 100
HRIȘCÃ 101
MEIUL 102
SECARA 103
OVÃZUL 104
SCHINDUF 105
VIȚA DE VIE 106

PRINCIPALELE LEGUME, SEMINȚE ȘI CEREALE DIN ALIMENTAȚIE 110

GRUPA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMÃ RÃDÃCINILE TUBERIZATE 110
HREANUL 110
MORCOVUL 113
NAPII 115
PÃTRUNJELUL 116
PÃSTÂRNACUL 117
ȚELINA 118
RIDICHILE 120
SFECLA ROȘIE 121
GRUPA CEPEI 122
CEAPA 123
USTUROIUL 125
PRAZUL 129
GRUPA LEGUMELOR DIN FAMILIA SOLANACEELOR 130
CARTOFUL 131
TOMATELE 133
ARDEIUL 134
PÃTLÃGELELE VINETE 136
GRUPA VERZEI 137
VARZA 137
CONOPIDA 140
GULIA 140
GRUPA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMÃ FRUNZELE 141
URZICA 141
SPANACUL 144
LOBODA DE GRÃDINÃ 145
MÃCRIȘUL, ȘTEVIA 145
UNTIȘORUL 147
NÃSTURELUL 147
PÃPÃDIA 148
ANDIVELE 149
SALATA VERDE 150
GRUPA LEGUMELOR DE LA CARE SE CONSUMÃ PÃSTÃILE, CAPSULELE ȘI SEMINȚELE 151
FASOLEA 152
SOIA 153
MAZÃREA 155
BOBUL 156
INUL 157
LINTEA 159
BAMELE 160
NÃUTUL 161
GRUPA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEELOR 162
CASTRAVETELE 162
DOVLECELUL 163
DOVLEACUL TURCESC 165
PEPENELE VERDE 166
PEPENELE GALBEN 166
GRUPA LEGUMELOR CU PROPRIETÃȚI CONDIMENTARE 167
MÃRARUL 168
PÃTRUNJELUL 169
LEUȘTEANUL 170
ASMÃȚUIUL 171
TARHONUL 173
ALTE LEGUME PERENE 173
REVENTUL 174
SPARANGHELUL 175

ROLUL ȘI UTILIZAREA PRODUSELOR VEGETALE PE GRUPE DE AFECȚIUNI 178

FRUCTELE, LEGUMELE ȘL SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 179
Afecțiuni cardiace cu substrat funcțional (fără substrat organic identificabil) 179
Ateromatoza și ateroscleroza 180
Angina pectorală 181
Hipertensiunea arterială 182
Insuficiența cardiacă 184
Edemele de stază cardiacă 185
Afecțiunile vasculare: hemoragiile, varicele, flebita superficială, fragilitățile capilare, arteriale, hemoroizii 186

FRUCTELE, LEGUMELE ȘL SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN BOLILE APARATULUI DIGESTIV 190
SEGMENTUL BUCOFARINGIAN 190
Abcesul dentar 190
Aftele 191
Amigdalitele 191
Gingivitele 191
Paradontoza 192
Stomatitele 192
SEGMENTUL GASTROINTESTLNAL 192
Anorexia 192
Voma 194
Gastritele hiperacide și ulcerul 194
Sindroamele dispeptice 195
Meteorismul (Balonările) 197
Diareea 198
Enterocolitele 200
Colicile 201
Helmintiazele 201
Constipația 203
GLANDELE DIGESTIVE ANEXE (FICATUL și PANCREASUL) 205
Hepatitele 205
Calculoza (Litiaza) biliară 207
Colicile hepato-biliare 208
Dischinezia biliară 208
Insuficiența pancreatică 209
FRUCTELE, LEGUMELE ȘL SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN BOLILE APARATULUI GENITAL 211
Aparatul genital feminin 211
Dismenoreele (Menstrele dureroase) și ciclurile menstruale neregulate 211
Leucoreea 211
APARATUL GENITAL MASCULIN 212
Prostatitele 212
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 213
Tușea 213
Laringitele și faringitele 214
Bronșitele 215
Pneumoniile 218
Astmul bronșic 218
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI ALE APARATULUI URINAR 219
Litiaza și colica renală 219
Afecțiuni inflamatorii ale rinichilor și căilor urinare 222
Cistitele 222
Enurezisul 223
Sindromul de retenție azotată (azotemie, uremie) 223
Diureticele 224
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI DERMATOLOGICE 228
Acneea 228
Contuziile 229
Arsurile 229
Degeraturile 230
Panarițiul 231
Rănile (plăgile) 232
FRUCTELE, LEGUMELE ȘL SEMINȚELE UTILIZATE ÎN BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM 233
Diabetul zaharat 234
Guta 236
Obezitatea 238
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNILE REUMATISMALE 239
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN RESTABILIREA UNOR FUNCȚII GLANDULARE 242
Stimularea secreției glandulare mamare (efect galactogog) 242
Stimularea funcției glandelor suprarenale 242
FRUCTELE, LEGUMELE ȘL SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNILE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL 243
Bolile sistemului nervos periferic. Zona Zoster 243
Bolile sistemului nervos central 243
Neurotrofice 244
Sedative nervoase generale 245
Afrodiziace 246
Anafrodiziace (Calmante ale hiperexcitației sexuale) 246
Hipnotice 247
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE RECOMANDATE ÎN BOALA CANCEROASÃ 247
FRUCTELE, LEGUMELE ȘI SEMINȚELE UTILIZATE ÎN COSMETICÃ 254
Cosmetica feței 255
TENURILE GRASE 256
Tenurile uscate 257
Tenurile ridate 257
Cuperoza 258
Pistruii 258
COSMETICA și IGIENA OCULARÃ 258
COSMETICA MÂINILOR 259
COSMETICA PÃRULUI ȘI TONICELE CAPILARE 259
ALTE UTILIZÃRI COSMETICE 260
Tonifierea generală a țesuturilor 260
Bătăturile 260
Algele, un produs natural cu rol important în cosmetica modernă 260
Terapia cu alge 261
Extractul uscat de alge „Algavit dr. lonescu Călinești”,Patent 107194/BL-România 1992 261
7 ELEMENTE CARE SCURTEAZÃ VIAȚA 263
7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAȚA 267
TINEREȚE FÃRÃ BÃTRÂNEȚE ȘL VIAȚÃ FÃRÃ DE MOARTE 270

ANEXÃ 275
CONȚINUTURILE ENERGETICE ȘI NUTRITIVE ALE ALIMENTELOR 275
ECHIVALENȚE ALIMENTARE 289
MÃSURI UZUALE ÎN FITOTERAPEUTICÃ 290
TIMPUL OPTIM DE ADMINISTRARE A PREPARATELOR FITOTERAPEUTICE 291

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI UTILIZAȚI ÎN LUCRARE 292

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ 302

CAPITOLUL II

SISTEME DE DIETÃ TRADIȚIONALE

O dietă echilibrată este, desigur, conceptul de bază în cele mai multe, dacă nu în toate teoriile și sistemele de nutriție și sănătate. Practicile și conceptele medicale ale majorității popoarelor lumii continuă, de obicei, vechi tradiții.
Ceea ce unifică însă toate aceste sisteme — de foarte multe ori extrem de diferite unul față de celălalt — sunt teoriile umorale, pentru prima dată apărute în texte medicale cu mii de ani în urmă.
Cele mai ilustrative în acest sens sunt principiile tradiționale indiene, respectiv chineze.
Din experiența personală a unuia dintre autorii acestei cărți, care a lucrat timp de peste 10 ani în diferite țări din trei continente, alimentația cea mai potrivită este cea a localnicilor din fiecare zonă geografică. De fiecare dată când a mâncat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoare, bineînțeles cu puțin discernământ, s-a simțit foarte bine. în schimb, când a consumat peste hotare alimente specifice zonei în care s-a născut, majoritatea conservate, starea sănătății sale a fost de multe ori precară.

DIETA ÎN CONCEPȚIA TRADIȚIONALÃ INDIANÃ

Aflată neîndoielnic în „descendența” directă a filosofiei hindu, medicina tradițională indiană devine cunoscută sub numele de „ayurveda”, adică „știința de a trăi cât mai mult”. Termenul utilizat este semnificativ și analizat după cuvintele ce îl compun, de vreme ce „ayur” reunește sensul de „sănătate” cu cel de „longevitate”, iar „veda” este un termen cu conotații religioase, utilizat pentru cele mai importante texte ale hinduismului. Prin urmare, este evidentă punerea în corelație directă a sănătății cu o datorie sacră, de primă importanță.
Medicina indiană era preocupată de maniera în care omul își trăia propria viață, cu scopul declarat de a o prelungi, de a-și păstra sănătatea și vitalitatea cât mai mult timp posibil.
Conceptul medical ca mijloc de prevenire, mai mult decât de vindecare, conduce în mod direct la accentuarea rolului dietei în menținerea sănătății.
Cele mai multe dintre teoriile vedice afirmă că nu există dietă perfectă pentru toți oamenii, fiind necesar ca alimentația să fie individualizată, în funcție de necesitățile și particularitățile fiecăruia. Dezvoltând această idee, teoria ayurvedică consideră esențiali factori ca:
— orarul meselor;
— proporțiile dintre factorii nutritivi;
— schimbările climatice din anul indian;
— alimente complementare și antagoniste/contradictorii;
— specificul individual;
— necesitățile alimentare raportate la efortul depus.
Fundamentală rămâne însă combinarea adecvată a gusturilor, în număr de șase în concepția indiană: dulce, acru, sărat, amar, picant (iute) și astringent. Fiind compuse din diferite combinații ale acestor gusturi, alimentele au, ca atare, proprietăți și efecte diferite.
Ca în toate marile sisteme medicale, la baza medicinei indiene se află o teorie umorală, care pleacă de la premisa că organismul uman este caracteri-zat prin cinci elemente fundamentale: APÃ, PÃMÂNT, FOC, VÂNT și CER.
• APA include sângele, limfa, țesutul adipos, serozitățile, țesutul conjunctiv (mucoasele), toate secrețiile, bila și urina.
• PÃMÂNTUL este reprezentat de oase, dinți, unghii și păr (fanere), mușchi, tegumente, tendoane, nervi, materii fecale.
• FOCUL este căldura corporală.
• VÂNTUL este simbolizat de respirație (care este, la rândul ei, diferențiată în 5 clase).
• CERUL este simbolizat prin dimensiunile corporale.
Pentru a atinge echilibrul necesar menținerii sănătății și nutriției optime, aceste elemente trebuie bine „cumpănite” prin consumul de alimente adecvate.
Se considera că ALIMENTELE DULCI mențin apa în organism, iar alimentele acre cuprind elementele foc și pământ, alimentele sărate rețin apa și focul, în timp ce alimentele picante înglobează vântul și cerul, alimentele astringente conțin vântul și pământul.
E interesant de observat că noțiunea de „gust dulce” are, în concepția indiană, un sens diferit — și cu mult mai profund decât cel din gândirea europeană. Astfel, „ayurveda” stabilește că dulci sunt nu numai zahărul, mierea și fructoza din fructe, ci și glicogenul din carne, precum și glucidele din Fasole, Grâu, lapte și derivatele sale. Alături de acestea, Orezul, Porumbul, Meiul, Ovăzul, Cartoful, ouăle sunt și ele considerate alimente dulci.